Electrocardiograma (EKG) este o metoda de investigare neinvaziva, care inregistreaza impulsurile electrice ale inimii. Analiza presupune aplicarea unor discuri metalice (electrozi) pe piept, brate si picioare. Electrozii sunt conectati la aparatul EKG si inregistreaza pulsatiile electrice ale inimii sub forma de unde, fiecare dintre aceste unde determinand un anumit parametru. Rezultatele se inregistreaza pe o hartie speciala, sau chiar pe un computer. O electrocardiograma dureaza 15-20 de minute si este complet nedureroasa.
Un EKG normal presupune un ritm cardiac normal si un puls de 60-100 batai pe minut si nu este diferit de la o persoana la alta, din cauza faptului ca bataile de inima sunt produse dupa acelasi tipar.
Ce boli poate evidenția electrocardiograma
Pe de alta parte insa, anomaliile in cadrul unui EKG inseamna unde foarte ample sau foarte inguste, iar acestea pot da indicii cu privire la:
- marirea in volum a inimii;
- flux sanguin insuficient la nivelul inimii;
- leziuni noi sau vechi ale inimii (infarct);
- ritm cardiac dezechilibrat (aritmii);
- dezechilibru electrolitic;
- inflamatie a sacului ce inconjoara inima.17
Cu alte cuvinte, electrocardiograma poate evidentia afectiuni precum:
- aritmia cardiaca (tahicardie sau bradicardie): batai de inima prea rapide sau prea lente fata de normal, sau batai neregulate.
- pericardie: inflamatie a sacului pericardic.
- infarct: absenta impulsurilor in muschiul inimii, care inseamna de fapt o intrerupere a fluxului sanguin la nivelul unor zone a inimii, sau chiar leziuni mai vechi.
- dezechilibru electrolitic: se inregistrează modificari ale activitatii electrice a inimii.
- cardiomiopatie: miocardul functioneaza defectuos.
Ce nu evidentiaza electrocardiograma
Electrocardiograma nu indica prezenta unui infarct miocardic sau a altor boli cardiovasculare grave. In general, pentru depistarea acestora este nevoie sa se realizeze mai multe EKG-uri, pentru a surprinde activitatea inimii in mai multe momente. De asemenea, pentru depistarea/monitorizarea unor boli cardiovasculare grave, medicul cardiolog poate recomanda teste auxiliare mai complexe:
- test EKG de efort;
- monitorizare holter.
Ce poate influenta electrocardiograma
Exista o serie de factori care pot influenta rezultatul unei electrocardiograme, cum ar fi:
- interferente electrice din cauza unor alte aparate electrice aflate in apropiere;
- amplasarea gresita a electrozilor pe corpul pacientului;
- miscarea/vorbitul pacientului in timpul testului;
- efort fizic prea mare inaintea efectuarii testului;
- prezenta unei sarcini;
- obezitatea pacientului;
- unele tratamente medicamentoase.
In ce cazuri ai nevoie de electrocardiograma
Simptomatologia inimii este diversa si inselatoare. Uneori este nevoie de mai multe teste pentru a putea obtine un diagnostic clar. Electrocardiograma este una dintre investigatiile recomandate de doctorii cardiologi, in conditiile in care pacientul acuza:
- palpitatii;
- oboseala puternica fara motiv aparent;
- probleme de respiratie;
- dureri in piept;
- ameteli;
- hipertensiune arteriala.
Cum se interpreteaza electrocardiograma
Asadar, fiecare bataie a inimii emite un semnal electric care se inregistreaza pe EKG. Rezultatul are forma unei diagrame, pe care numai cardiologul o interpreteaza:
- verificarea fiabilitatii: EKG-ul trebuie sa aiba o viteza de 25 mm/s si o amplitudine de 1mV pe 10 mm.
- frecventa cardiaca: unele EKG-uri o calculeaza automat. Este vorba de ritmul cardiac, adica de numarul de contractii pe care inima le are pentru a pompa sangele catre restul corpului. Acest ritm poate determina existenta unei tahicardii sau bradicardii, de exemplu.
- evaluarea ritmului cardiac: este vorba despre frecventa cardiaca (sistole si diastole). Pentru o inima normala, ar trebui sa existe 70-75 de contractii pe minut. Ritmul cardiac spune multe despre starea de sanatate a inimii.
- axa electrica a inimii: stabilirea acesteia este importanta, pentru ca poate oferi informatii despre anomaliile legate de transmiterea intraventriculara.
- evaluarea undelor electrocardiogramei: trebuie ca medicul cardiolog sa evalueze fiecare unda.
Acestea nu sunt singurele aspecte la care se uita cardiologul la o electrocardiograma, dar sunt cele mai importante.
Electrocardiograma vs. ecografia cardiaca
Electrocardiograma si ecografia cardiaca sunt investigatii importante si diferite pentru evaluarea inimii.
- Electrocardiograma: masoara asadar impulsurile electrice ale inimii si le imprima pe o hartie speciala, sub forma unor variatii pozitive sau negative (unde).
- Ecografia cardiaca bidimensionala (ecocardiografia): este o metoda imagistica prin intermediul careia se vizualizeaza pe un monitor anumite portiuni ale inimii. Se pot vedea cavitatile inimii (atriul stang, ventriculul stang, atriul drept si ventriculul drept), dar si vasele mari care ajung in inima (vena cava inferioara), sau care pleaca din inima (aorta).
Cum te pregatesti pentru o electrocardiograma
Inainte de efectuarea unei electrocardiograme (cateva ore), trebuie respectate cateva conditii, pentru ca rezultatele investigatiei sa nu fie alterate:
- trebuie evitat efortul fizic intens;
- sunt interzise alimentele greu digerabile;
- este interzis consumul de cofeina.
De asemenea, pacientul trebuie sa poarte haine lejere si trebuie indepartate bijuteriile inainte de procedura. Foarte important e ca trebuie spus medicului cardiolog care sunt tratamentele medicamentoase pe care pacientul le urmeaza in momentul efectuarii electrocardiogramei.