Uniunea Europeana a facut miercuri un pas semnificativ in relatia sa tensionata cu Statele Unite, prin adoptarea primului pachet de tarife vamale ca raspuns direct la politicile comerciale agresive ale administratiei Trump. Aceasta decizie vine dupa mai multe luni de frictiuni intre cele doua blocuri economice si reflecta dorinta Bruxelles-ului de a apara interesele economice europene intr-un climat global tot mai instabil.
Din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, doar Ungaria s-a opus acestor masuri, adoptand o pozitie disonanta fata de restul blocului comunitar. Potrivit unor surse diplomatice citate de publicatia Politico, toate celelalte tari au sustinut planul Comisiei Europene de a introduce tarife de pana la 25% pentru o gama larga de produse provenite din SUA.
Ce a declansat conflictul comercial
Raspunsul UE vine ca o reactie directa la tarifele vamale impuse de Washington, in special cele de 25% pentru otel si aluminiu, anuntate in luna martie. Administratia Trump a justificat aceste masuri prin argumente ce tin de securitatea nationala si protejarea industriei americane. Cu toate acestea, Bruxelles-ul considera ca aceste tarife sunt nejustificate, profund daunatoare si ca incalca principiile comertului liber.
Executivul european a transmis clar ca astfel de masuri punitive genereaza efecte negative in ambele directii: afecteaza atat economia americana, cat si pe cea europeana, cu un impact semnificativ asupra comertului global. Bruxelles-ul si-a exprimat de mai multe ori disponibilitatea de a negocia o solutie echitabila si reciproc avantajoasa, dar pana in prezent nu s-a ajuns la un acord concret.
Lista produselor americane taxate
Pachetul de masuri adoptat de Uniune vizeaza o serie de produse strategice din economia americana, cu un accent clar pe bunuri provenite din statele in care Partidul Republican, formatiunea politica a fostului presedinte Donald Trump, are o influenta puternica. Acest detaliu nu este intamplator, intrucat decizia europeana urmareste si un obiectiv politic – acela de a pune presiune asupra liderilor republicani din Congres si din administratiile locale.
Printre produsele americane vizate se numara:
- produse agricole, precum soia, carnea de pasare, orezul si diverse tipuri de fructe;
- lemnul si produsele derivate, inclusiv cherestea prelucrata;
- motocicletele, cu o referire directa la branduri iconice americane;
- produse plastice si alte materiale sintetice;
- echipamente electronice;
- produse cosmetice si de machiaj.
Valoarea totala estimata a acestor marfuri ajunge la peste 20 de miliarde de euro, iar tarifele impuse pot atinge pana la 25%, ceea ce va avea un impact semnificativ asupra exportatorilor americani.
Exceptii strategice si lobby-ul european
Desi lista este ampla, unele produse emblematice americane au fost excluse din motive strategice. Un exemplu notabil este bourbonul american, care initial fusese inclus pe lista tarifelor, dar ulterior a fost eliminat la presiunea mai multor state membre.
Tari precum Franta si Italia, mari producatoare de vinuri si bauturi spirtoase, au sustinut ca includerea bourbonului pe lista tarifelor ar putea duce la o reactie disproportionata din partea Washingtonului.
Mai precis, oficialii americani au amenintat ca ar putea raspunde cu tarife de pana la 200% pentru vinurile europene, ceea ce ar fi afectat grav industriile viticole europene. Astfel, pentru a evita o escaladare si mai accentuata a conflictului, Bruxelles-ul a decis sa excluda whisky-ul american din pachetul de sanctiuni comerciale.
Pozitia singulara a Ungariei
In tot acest context tensionat, Ungaria a fost singurul stat membru care a votat impotriva masurilor propuse de Comisia Europeana. Patru diplomati europeni, citati sub protectia anonimatului, au confirmat ca Budapesta s-a distantat de pozitia comuna a celorlalte 26 de state.
Desi votul oficial a fost in favoarea adoptarii tarifelor, in culise mai multe tari si-au exprimat rezerve. Romania, alaturi de Italia, Grecia si Ungaria, a avertizat asupra riscului unei confruntari comerciale directe cu Statele Unite si a pledat pentru o solutie diplomatica. Pozitia acestor state a fost reflectata si in cadrul recentelor tensiuni comerciale dintre UE si Washington.
Pozitia Ungariei nu este surprinzatoare pentru observatorii atenti ai politicii europene, intrucat guvernul condus de Viktor Orbán a adoptat in repetate randuri o atitudine disidenta in cadrul UE, preferand o apropiere mai mare fata de Washington in detrimentul solidaritatii europene.
Cu toate acestea, decizia finala de a impune tarifele a fost sustinuta de o majoritate clara. Pentru a bloca un astfel de pachet, ar fi fost nevoie ca cel putin 14 state membre sa se opuna – un scenariu extrem de improbabil, mai ales in contextul in care Uniunea a incercat in ultimele saptamani sa arate un front unit in fata presiunilor externe.
Implementarea tarifelor si etapele urmatoare
Cele mai multe dintre tarifele aprobate urmeaza sa intre in vigoare in a doua jumatate a lunii mai, insa anumite masuri vor fi implementate abia in decembrie. Un exemplu in acest sens sunt tarifele pentru migdalele americane, care vor fi amanate pentru sfarsitul anului, probabil din considerente de sezon si de impact asupra pietei.
Pe langa pachetul actual, Bruxelles-ul pregateste un al doilea set de masuri, menit sa contracareze alte tarife anuntate de Washington – in special cele care ar putea afecta industria auto europeana, un sector esential pentru economiile Germaniei, Frantei si Italiei.
In acest moment, statele membre ale UE nu sunt complet aliniate in privinta intensitatii cu care ar trebui sa raspunda la aceste provocari. Unele tari, precum Germania, prefera o abordare mai moderata, temandu-se de posibile efecte de bumerang asupra exporturilor europene. Altele, cum ar fi Franta sau Spania, sustin o riposta mai ferma, considerand ca o reactie slaba ar putea incuraja si mai mult politicile comerciale agresive ale Statelor Unite.
O tensiune cu miza globala
Acest conflict comercial nu este doar un simplu schimb de tarife intre doua entitati economice. El reflecta o schimbare de paradigma in politica internationala, in care vechile aliante comerciale sunt puse sub semnul intrebarii, iar noile realitati geopolitice impun o regandire profunda a strategiilor economice.
Uniunea Europeana se confrunta cu o dilema complicata: pe de o parte, trebuie sa-si protejeze industriile interne si sa reactioneze la agresiunea economica a partenerilor externi; pe de alta parte, trebuie sa evite escaladarea conflictelor intr-un moment in care economia globala este deja fragilizata de alte crize – de la inflatie si schimbari climatice, pana la instabilitatea din Orientul Mijlociu si competitia strategica dintre SUA si China.
Pana la clarificarea situatiei, Bruxelles-ul transmite ca este dispus sa suspende masurile oricand, cu conditia ca Washingtonul sa se aseze la masa negocierilor si sa accepte un acord echitabil. Pana atunci, insa, spirala tarifelor pare ca va continua.