Intr-o miscare care risca sa genereze valuri de reactii internationale si sa modifice profund arhitectura diplomatica a conflictului din Ucraina, administratia Trump ar fi pregatita sa recunoasca oficial peninsula Crimeea ca parte a Federatiei Ruse. Informatia, dezvaluita de CNN, provine de la un oficial american care cunoaste indeaproape negocierile in curs.
Acest gest, care ar marca o schimbare radicala in pozitia traditionala a Statelor Unite privind suveranitatea Ucrainei, face parte dintr-un cadru mai larg de discutii diplomatice propuse de Casa Alba, in speranta de a convinge Kremlinul sa accepte negocieri reale de pace.
Potrivit acelorasi surse, propunerea a fost deja transmisa oficial atat reprezentantilor europeni, cat si celor ucraineni, in cadrul unei intalniri organizate ieri la Paris. De asemenea, rusii ar fi fost informati printr-un apel telefonic purtat intre senatorul american Marco Rubio si ministrul de externe rus, Serghei Lavrov.
O propunere ce poate schimba regulile jocului
Cadrul diplomatic imaginat de echipa presedintelui Trump prevede, pe langa recunoasterea anexarii Crimeei de catre Rusia, si alte concesii majore. Printre acestea se numara posibilitatea ca Rusia sa pastreze sub controlul sau regiunile ocupate in estul si sudul Ucrainei – precum Lugansk, Donetk, Zaporojie si Herson – chiar daca in prezent armata rusa nu detine controlul complet asupra acestor teritorii.
Totodata, Kievul ar urma sa renunte la aspiratiile sale de aderare la NATO, o conditie esentiala pentru Moscova in vederea oricarei intelegeri. Aceste propuneri au fost incluse intr-un pachet de initiative pe care Statele Unite l-au prezentat aliatilor sai occidentali la Paris, si care urmeaza sa fie discutat in detaliu in cursul saptamanii viitoare la Londra.
Un alt element important al planului este relaxarea sanctiunilor internationale impuse Rusiei, dar doar in cazul in care Moscova accepta un armistitiu de durata si angajamente concrete in vederea incetarii conflictului.
Trump vrea o pace „rapida”, dar fara a exclude abandonarea eforturilor
Intrebat in mod direct daca este dispus sa renunte la implicarea SUA in procesul de mediere a pacii daca nu observa progrese reale, presedintele Donald Trump a ezitat sa ofere un raspuns clar. Intr-o declaratie oferita vineri, liderul de la Casa Alba a subliniat ca America este in continuare dedicata ideii de a opri cat mai repede razboiul, insa a avertizat ca „nu va juca la infinit acest joc”.
„Nu am un termen limita precis, dar vrem sa vedem progrese rapid”, a spus Trump. „Daca una dintre parti se va dovedi nerezonabila si va continua sa blocheze procesul de pace, atunci pur si simplu le vom spune ca sunt niste oameni lipsiti de judecata si vom merge mai departe.”
In ceea ce priveste partea rusa, presedintele american s-a aratat precaut, dar increzator. A declarat ca este obisnuit cu jocurile diplomatice si ca „stie cand este tras pe sfoara”, sugerand ca, din perspectiva sa, exista o deschidere reala atat din partea Kievului, cat si din partea Moscovei pentru a pune capat conflictului.
„Intreaga mea viata a fost o negociere”, a spus Trump. „Stiu cand cineva joaca teatru si cand e sincer. Si acum, sincer sa fiu, cred ca vad un entuziasm real pentru pace. Dar vom afla in curand daca e sau nu asa.”
Trump: „Razboiul nu ar fi inceput daca eram eu presedinte”
Cu o retorica specifica stilului sau direct si adesea controversat, Donald Trump a facut si o remarca care a reaprins polemicile legate de politica externa americana din ultimii ani. El a afirmat ca razboiul din Ucraina nu ar fi izbucnit daca el ar fi fost presedinte in momentul declansarii invaziei, in februarie 2022.
„Acest razboi nu s-ar fi intamplat niciodata daca eram eu in functie. Patru ani cat am fost presedinte, nu s-a intamplat nimic. Trebuie sa vedem un anumit tip de vointa, de entuziasm, de ambele parti. Si cred ca el exista”, a declarat Trump.
In acelasi context, liderul american a adaugat ca Statele Unite nu sunt interesate sa mentina o implicare prelungita in eforturile de negociere decat in masura in care ambele tabere arata clar ca sunt dispuse sa faca compromisuri.
Reactii internationale in asteptare
Desi propunerea administratiei Trump nu a fost inca facuta publica in mod oficial, reactiile nu intarzie sa apara in cercurile diplomatice. Multi analisti internationali avertizeaza ca recunoasterea anexarii Crimeei ar putea crea un precedent periculos si ar submina intregul cadru al dreptului international privind integritatea teritoriala.
De asemenea, o astfel de concesie ar pune sub semnul intrebarii si angajamentele asumate anterior de Occident fata de Ucraina. NATO si Uniunea Europeana au sustinut in mod constant suveranitatea si integritatea teritoriala a Ucrainei, condamnand in termeni duri actiunile Rusiei din 2014 si 2022.
La Kiev, tonul ar putea deveni extrem de critic, intrucat orice compromis care include renuntarea la Crimeea – o parte esentiala a identitatii teritoriale ucrainene – ar fi extrem de dificil de acceptat la nivel politic si social. Oficialii ucraineni au declarat in repetate randuri ca nu vor ceda niciun centimetru din teritoriul tarii.
Planul de pace propus de SUA: intre realism geopolitic si risc strategic
Potrivit surselor citate de CNN, initiativa americana urmareste sa genereze un moment de cotitura intr-un conflict care a dus la pierderea a zeci de mii de vieti si a provocat o criza umanitara de proportii. In acelasi timp, propunerea ridica intrebari profunde despre viitorul echilibrului de putere in Europa si despre capacitatea institutiilor internationale de a proteja suveranitatea statelor in fata agresiunii militare.
Planul ar urma sa fie prezentat detaliat in cadrul unei reuniuni diplomatice care va avea loc saptamana viitoare la Londra, unde oficiali americani, europeni si ucraineni vor incerca sa stabileasca daca exista teren comun pentru inceperea unor negocieri de pace reale.
De asemenea, o intalnire separata intre Steve Witkoff – om de afaceri apropiat de cercurile republicane si implicat in diplomatia paralela a administratiei Trump – si reprezentanti ai Kremlinului este in curs de organizare, cu scopul de a facilita o punte de dialog direct intre Washington si Moscova.
Pe masura ce detaliile planului continua sa iasa la iveala, ramane de vazut daca initiativa americana va reusi sa deschida cu adevarat drumul catre o pace durabila sau daca va amplifica si mai mult tensiunile geopolitice deja existente. Un lucru este insa sigur: recunoasterea Crimeei ca parte a Rusiei, chiar si ca parte a unei intelegeri de pace, ar marca o ruptura profunda in politica externa a Occidentului post-2014.