Accidentul vascular cerebral (AVC) constituie o urgenta medicala ce poate avea consecinte nefaste. Aceasta patologie poate pune in pericol viata, deoarece presupune moartea unor celule de la nivelul creierului. Un accident vascular cerebral survine atunci cand se produce intreruperea fluxului de sange si astfel, a transportului de oxigen si nutrienti spre tesutul cerebral, ca urmare a blocarii unui vas cerebral sau ca urmare a rupturii unui vas de sange, cu sangerare secundara.
Indiferent de subtipul accidentului vascular cerebral, sunt descrisi anumiti factori de risc cardiovascular asociati atat modificabili, anume hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat tip 2, dislipidemia, obezitatea, sedentarismul, tabagismul cronic, cat si nemodificabili (varsta, sex), care nu produc in mod direct accidente vasculare, insa contribuie la evolutia aterosclerozei, care antreneaza ulterior celelalte mecanisme.
Atunci cand o persoana are simptome si semne neurologice cu debut brusc (precum paralizie sau amorteala pe o parte a corpului, tulburare de limbaj, vertij), apelul la 112 este vital. Cu cat medicii intervin mai repede, cu atat sansele de supravietuire fara sechele sunt mai mari. Afla totul despre accidentele vasculare cerebrale.
Tipuri de accident vascular
Accidentele vasculare cerebrale sunt de mai multe subtipuri:
Accident vascular cerebral ischemic
Un AVC ischemic survine atunci cand este intrerupt fluxul de sange spre o anumita portiune a creierului, conducand la moarte celulara. Se poate produce prin mai multe mecanisme, anume tromboza (obstructia unei artere cu origine locala, de obicei pe o placa de aterom), embolia (obstructia unei artere cu un embol, cu origine in alta parte a sistemului vascular sau in inima) si hipoperfuzia (scaderea globala a fluxului sanguin). Accidentele vasculare cerebrale ischemice se impart de asemenea, in afectare de vas mare (prin mecanismele descrise) si de vas mic (lacunare).
Accident vascular cerebral hemoragic
Un AVC hemoragic presupune o sangerare la nivelul creierului din cauza rupturii unui vas intracranian. Accidentul vascular cerebral hemoragic poate fi intracerebral sau subarahnoidian. Cauzele cele mai frecvente ale hemoragiei intracerebrale sunt hipertensiunea arteriala, traumatismele, tulburarile de coagulare, malformatiile vasculare, angiopatia amiloida si consumul de droguri. Cauzele cele mai frecvente ale hemoragiei subarahnoidiene sunt ruptura unui anevrism arterial situat la baza craniului si ruptura unor malformatii arteriovenoase.
Accidentul ischemic tranzitor
Accidentul ischemic tranzitor presupune acelasi mecanism precum accidentul vascular cerebral constituit, anume intreruperea fluxului sanguin spre o regiune a creierului, insa temporara, conducand la simptome reversibile. Produce simptomele unui AVC, insa nu provoaca leziuni permanente.
Cauze si factori de risc
Accidentul vascular ischemic si tranzitoriu este cauzat de un blocaj in vasele de sange. Acesta poate fi reprezentat de:
- Un cheag de sange (embol)
- O tromboza suprapusa peste o placa de aterom (aterotromboza)
Accidentul vascular hemoragic are loc din cauza unei rupturi vasculare la nivelul creierului. Motivul rupturii poate fi una dintre urmatoarele situatii:
- Anevrism cerebral – dilatatia unui vas de sange
- Malformatii arteriovenoase cerebrale
- Tulburari de coagulare mostenite sau dobandite
- Hipertensiune arteriala necontrolata
- Traumatisme craniene
- Angiopatia amiloida
- Consumul de droguri
Tratarea timpurie a acestor afectiuni ajuta la prevenirea accidentelor vasculare cerebrale. Pe https://neurohope.ro/ gasesti metode de tratament minim-invazive pentru afectiunile cerebrale.
Printre factorii care favorizeaza declansarea unui AVC se numara:
- Hipertensiune arteriala
- Dislipidemie (colesterol marit)
- Diabet zaharat
- Tabagism cronic/fumat
- Sedentarism
- Obezitate
- Consum cronic de alcool
- Consum de droguri
- Boli cardiovasculare
- Factori ereditari
- Varsta
- Genul masculin
- Administrarea de anticonceptionale
Semnele unui AVC
Recunoasteti un AVC dupa semnele bruste pe care le provoaca. In momentul in care apar urmatoarele manifestari, trebuie sa sunati imediat la 112:
- Pareza unei parti a corpului – pacientul nu-si mai poate misca la fel de bine membrele de pe-o parte a corpului. De asemenea, paralizia la nivelul fetei se manifesta prin coborarea coltului gurii si stergerea santului nazolabial de partea afectata.
- Amorteala pe o parte a corpului – pacientul are amorteala la nivelul membrelor de pe o parte a corpului.
- Dificultati de vorbire sau de pronuntie a unor cuvinte – pacientul nu se poate exprima corect, fie din cauza ca nu-si poate gasi cuvintele (tulburare de limbaj), fie din cauza ca nu poate pronunta corect (tulburare de vorbire).
- Ameteala brusc instalata, insotita de tulburare de echilibru.
- Durere de cap severa, nou instalata – poate sa survina in caz de accident vascular cerebral hemoragic sau in caz de accident vascular cerebral ischemic de dimensiuni mari.
- Alterarea starii de constienta – poate sa survina in caz de accident vascular cerebral hemoragic sau in caz de accident vascular cerebral ischemic de dimensiuni mari.
Survenirea unor simptome/semne neurologice noi constituie o urgenta si impune adresarea la camera de garda intr-un timp cat mai scurt!
Complicatii
Accidentele vasculare cerebrale pot lasa deficite neurologice, precum scadere de forta pe o parte a corpului, tulburare de limbaj, afectarea capacitatii de a inghiti etc. Complicatiile la distanta ale accidentului vascular cerebral pot fi dementa si epilepsia vasculara.
Tratament
Pentru accidentul vascular cerebral ischemic, tratamentul in acut/urgenta este constituit de tromboliza intravenoasa +/- trombectomie, interventie care poate fi efectuata daca se respecta anumite indicatii, daca pacientul ajunge la serviciul de urgenta in maxim 4h si jumatate de la debutul simptomelor.
Pentru accidentul vascular cerebral hemoragic, tratamentul in acut este conservator, presupunand adoptarea unor masuri care sa limiteze sangerarea activa (pozitia la 45 grade, combaterea valorilor tensionale crescute, combaterea durerii, tratamentul crizelor epileptice).
In ceea ce priveste tratamentul de preventie (preventia secundara a altor accidente vasculare cerebrale), acesta consta in introducerea tratamentului antiagregant plachetar si cu statina, precum si combaterea prin masuri farmacologice si nonfarmacologice, a factorilor de risc cardiovascular.
Ulterior, poate fi nevoie de un program de recuperare. Acest lucru ajuta la ameliorarea sau tratarea unor complicatii precum paralizia (kinetoterapie) sau problemele de limbaj (logopedie).
Asadar, accidentele vasculare cerebrale sunt afectiuni periculoase care trebuie tratate in regim de urgenta. Nu ezita sa suni la 112, daca te afli langa o persoana care prezinta simptomele unui AVC.