Alegerile prezidentiale din Romania au fost zguduite de o surpriza majora, dupa ce rezultatele preliminare au indicat ca Calin Georgescu, un candidat nationalist si pro-Rusia, conduce clasamentul cu un avans neasteptat.
In conditiile in care mai mult de 99% din voturi au fost numarate, Georgescu a obtinut un procent de 23%, devansandu-i pe Elena Lasconi, candidata de centru-dreapta a partidului Uniunea Salvati Romania (USR), si pe Marcel Ciolacu, premierul social-democrat si favorit in sondajele preelectorale, conform BBC News.
Aceasta rasturnare de situatie vine pe fondul unei campanii marcate de mesaje populiste si de o prezenta masiva pe retelele sociale, in special pe TikTok, platforma pe care Georgescu a reusit sa capteze atentia publicului intr-un mod fara precedent, noteaza aceeasi sursa.
Surpriza electorala: Cum a ajuns Calin Georgescu in frunte
Inainte de alegeri, sondajele de opinie ii ofereau lui Georgescu un modest 5%, ceea ce face ca performanta sa electorala sa fie cu atat mai remarcabila. Radu Magdin, un comentator politic de renume, a descris situatia drept „fara precedent” in istoria democratica a Romaniei de dupa 1989.
Campania lui Georgescu a fost centrata pe sloganul „Restaurati demnitatea natiunii romane” si a pus accent pe retorica nationalista si anti-occidentala. De exemplu, el a criticat scutul de aparare antiracheta NATO de la Deveselu, considerandu-l „o rusine” pentru Romania. Aceste declaratii i-au adus simpatie in randurile alegatorilor nemultumiti de influenta Vestului asupra politicii nationale.
De asemenea, sprijinul sau a fost consolidat de resentimentele crescande ale romanilor fata de ajutoarele oferite refugiatilor ucraineni, intr-o perioada in care tara se confrunta cu cea mai mare rata de saracie din Uniunea Europeana.
George Simion si AUR: O relatie controversata
Un factor esential in ascensiunea lui Georgescu este legatura sa anterioara cu Alianta pentru Unirea Romanilor (AUR), partidul condus de George Simion. Desi initial un membru proeminent al AUR, Georgescu a fost exclus din partid pentru pozitiile sale considerate „prea radicale”. Printre altele, el a laudat liderii Garzii de Fier, o miscare fascista din Romania interbelica, atragand critici acerbe din partea societatii civile si a altor partide politice.
Cu toate acestea, duminica seara, George Simion si-a exprimat sprijinul public pentru Georgescu, indemnand cei 1,3 milioane de votanti ai AUR sa-l sustina in turul al doilea al alegerilor. Aceasta decizie ar putea schimba semnificativ dinamica viitoarelor voturi.
Dilema electoratului roman: Lasconi versus Georgescu
Rezultatele preliminare sugereaza ca Elena Lasconi a reusit sa-l depaseasca pe Marcel Ciolacu cu aproximativ 2.000 de voturi, ceea ce inseamna ca, cel mai probabil, ea va fi adversara lui Georgescu in turul al doilea, programat pentru 8 decembrie.
Aceasta confruntare creeaza o dilema majora pentru alegatorii care au optat pentru alte partide in primul tur. Alegatorii din mediul rural, traditional loiali social-democratilor, ar putea gasi dificil sa sprijine o figura liberala si progresista precum Lasconi. In acelasi timp, retorica radicala a lui Georgescu ar putea descuraja votantii moderati.
Factorii care au influentat alegerile
Campania electorala a fost dominata de teme economice si sociale, in special de nemultumirea legata de cresterea costului vietii. Romania, avand cel mai mare procent de cetateni expusi riscului de saracie din UE, s-a confruntat cu o intensificare a frustrarii publice.
De asemenea, redistribuirea resurselor catre refugiatii ucraineni, intr-un context economic dificil, a alimentat tensiuni. Aceste aspecte au fost exploatate de candidatii populisti precum Georgescu, care au utilizat platformele online pentru a amplifica aceste nemultumiri.
Rolul simbolic al presedintelui in Romania
Desi functia de presedinte in Romania are un caracter mai degraba simbolic, ea are o influenta considerabila asupra politicii externe si a directiei strategice a tarii. Intr-un context geopolitic complicat, alegerea unui presedinte pro-Rusia precum Georgescu ar putea avea implicatii serioase pentru relatiile Romaniei cu NATO si Uniunea Europeana.
Participarea la vot a fost de 51%, similara cu cea inregistrata la alegerile din urma cu cinci ani, indicand o stabilitate relativa a interesului public pentru procesul electoral. Insa, succesul neasteptat al lui Georgescu arata ca votantii romani sunt dispusi sa sustina optiuni alternative, ceea ce reflecta o schimbare semnificativa in peisajul politic al tarii.
Sursa foto: Libertatea