Diviziuni in Europa privind raspunsul la noile tarife impuse de SUA
Un nou val de tensiuni comerciale ameninta sa zguduie relatiile transatlantice, in contextul in care administratia Trump a decis sa impuna o serie de taxe vamale asupra importurilor provenite din Uniunea Europeana. In fata acestei provocari, statele membre ale Uniunii Europene se regasesc impartite intre doua tabere: una care pledeaza pentru o reactie ferma si imediata, si alta care recomanda prudenta si evitarea escaladarii conflictului.
Potrivit unui articol publicat de Financial Times, tari precum Romania, Italia, Grecia si Ungaria se opun adoptarii unor masuri dure de retorsiune impotriva Statelor Unite, temandu-se ca o astfel de abordare ar putea adanci conflictul si ar dauna propriilor economii.
In schimb, alte state membre – in special Franta si Germania – se pronunta deschis pentru un raspuns dur si rapid, care sa transmita un mesaj clar Washingtonului ca UE nu va tolera masuri unilaterale si protectioniste.
Trei niveluri de taxe: o provocare directa pentru UE
In ceea ce a fost considerata de multi o miscare deliberata de presiune economica, presedintele american Donald Trump a introdus tarife vamale pe trei directii distincte:
- taxe aplicate otelului si aluminiului din Europa,
- o taxa suplimentara specifica pentru industria auto,
- si un tarif general de 20% pentru restul produselor europene exportate in SUA.
Aceasta decizie a fost catalogata de oficiali europeni drept o incalcare clara a regulilor comertului international si o tentativa de a rescrie unilateral balanta economica globala.
Comisia Europeana analizeaza in prezent posibilele optiuni de raspuns, insa procesul este complicat de lipsa unei pozitii comune intre cele 27 de state membre.
Nevoia unui mesaj unitar
Diplomatii europeni recunosc ca miza intalnirii ministrilor comertului din UE este obtinerea unui mesaj unitar si coerent care sa poata fi transmis partenerilor americani. Potrivit unui oficial UE citat de Financial Times, „principalul obiectiv este sa iesim din acest consiliu cu un mesaj unitar”.
Totusi, acest obiectiv pare dificil de atins in contextul in care abordarile difera radical intre statele membre. Franta si Germania insista asupra utilizarii „instrumentului anti-coercitie”, o masura economica dura ce ar permite blocului comunitar sa impuna sanctiuni companiilor americane – in special din sectorul tehnologic si al serviciilor.
In schimb, Romania, Italia, Grecia si Ungaria considera ca aceasta strategie ar putea fi contraproductiva si risca sa agraveze situatia, afectand si mai mult exportatorii europeni.
Romania prefera diplomatia in locul confruntarii
Pozitia Romaniei reflecta o abordare echilibrata si pragmatica. Guvernul de la Bucuresti, desi nemultumit de noile taxe impuse de SUA, considera ca escaladarea conflictului ar putea duce la pierderi majore pentru economia nationala, in special in sectoarele sensibile precum industria auto si exporturile de echipamente.
Romania sustine, in schimb, solutionarea diferendelor prin dialog diplomatic si negocieri multilaterale, mizand pe capacitatea UE de a obtine concesii prin diplomatie, nu prin confruntare directa.
Meloni: intre loialitatea fata de Trump si protejarea intereselor Italiei
Un caz emblematic pentru aceasta situatie delicata este cel al Italiei. Premierul italian Giorgia Meloni, cunoscuta pentru apropierea sa de fostul presedinte american, se confrunta acum cu un act de echilibristica diplomatica: pe de o parte, trebuie sa-si mentina relatiile bune cu Donald Trump, iar pe de alta parte, este obligata sa apere interesele economiei italiene, care ar avea mult de suferit in cazul aplicarii tarifelor de 20% asupra produselor exportate in SUA.
Duminica, intr-un mesaj video adresat membrilor partidului Liga – aliat in coalitia de guvernare –, Meloni a afirmat ca Italia este pregatita sa activeze toate parghiile economice si diplomatice necesare pentru a proteja companiile italiene afectate de masurile americane.
Totodata, ea a transmis un apel clar catre Bruxelles, cerand o revizuire profunda a politicilor si reglementarilor UE, cu referire directa la Green Deal – pachetul ecologic al Uniunii, considerat de unii lideri europeni ca fiind prea impovarator pentru afaceri.
Green Deal – o povara interna in plus?
Giorgia Meloni nu s-a ferit sa critice in termeni duri politicile climatice ale UE, pe care le-a numit „reglementari ideologice” si „tarife interne reale”. Ea considera ca aceste reglementari, combinate cu noile tarife impuse de SUA, risca sa creeze un mediu economic ostil pentru firmele europene.
In viziunea sa, Green Deal-ul nu doar ca franeaza competitivitatea interna, dar accentueaza si mai mult vulnerabilitatea fata de presiunile externe. Prin urmare, premierul italian cere o reevaluare completa a directiei in care se indreapta politicile economice si ecologice ale UE.
Pregatiri pentru un posibil summit cu Trump
Pe fondul acestor tensiuni, surse din presa italiana relateaza ca Giorgia Meloni ar putea avea o intalnire oficiala cu Donald Trump in Washington, in perioada premergatoare Pastelui. Ar fi prima vizita oficiala dupa participarea ei la ceremonia de investire a presedintelui american din ianuarie.
Aceasta intalnire ar putea fi decisiva pentru clarificarea pozitiei Italiei si pentru obtinerea unor concesii bilaterale care sa atenueze impactul masurilor comerciale impuse de SUA.
Un joc de forte geopolitice cu miza globala
Intr-un raport recent publicat de Centrul pentru Politici Europene, analistii avertizeaza ca Uniunea Europeana trebuie sa fie pregatita pentru o eventuala „riposta dintr-o singura lovitura”, folosind instrumentele disponibile pentru a contracara coercitia economica exercitata de Washington.
Georg Riekeles, unul dintre autorii raportului, a declarat ca „anuntul presedintelui Trump privind tarifele din ‘ziua eliberarii’ nu este un conflict comercial in limitele regulilor. Este o tentativa clara de a remodela ordinea economica globala si de a forta Europa si alti parteneri sa se conformeze intereselor americane”.
Aceasta analiza vine sa sublinieze gravitatea momentului si necesitatea unei reactii bine calibrate din partea UE – una care sa tina cont atat de necesitatea de a apara interesele proprii, cat si de mentinerea echilibrului in relatiile internationale.
In acest context complicat, Romania ramane fidela unei abordari echilibrate si prudente, evitand escaladarile si sustinand solutii negociate. Este o pozitie dificila, dar una care reflecta atat interesele economice nationale, cat si nevoia de stabilitate intr-un peisaj geopolitic din ce in ce mai imprevizibil.