In timpul rinoplastiei, medicii efectueaza diferite modificari ale formei nasului. Motivele interventiei sunt, pe de o parte, dorinte estetice, pe de alta parte motive medicale. De multe ori pacientii sufera si de respiratia ingreunata datorita formei nasului.
Uneori, respiratia obstructionata este rezultatul unei rani, alteori este si nativ. In timpul unei operatii de rinoplastie, chirurgul poate imbunatati dizabilitatea functionala si, in acelasi timp, poate lua in considerare aspectele cosmetice.
Rinoplastie – Etape preliminare
Inainte de operatie, medicul examineaza forma si structura nasului. De asemenea, evalueaza grosimea pielii si rezistenta cartilajului, verifica functia (obstructia respiratiei) si aspectul. Folosind un instrument medical special, medicul priveste in interiorul nasului, deoarece ar putea exista tumori mucoase (polipi) si inflamatie, care nu sunt adesea vizibile din exterior.
Cu toate acestea, astfel de constatari au o mare influenta asupra planificarii operatiei de rinoplastie. Medicul foloseste si rinomanometria pentru a masura presiunea din nas atunci cand se respira.
Pentru a putea evalua ulterior rezultatul operatiei, chirurgul face si fotografii ale fetei din diferite perspective. De cele mai multe ori sunt folosite desene si simulari pe calculator pentru a se alege cea mai buna optiune.
Factorii psihologici pot declansa dorinta de interventie chirurgicala
Nu tot ceea ce isi doresc pacientii este si posibil. Trebuie avut in vedere faptul ca unii pacienti sufera de afectarea perceptiei de sine: dismorfofobie, credinta deliranta ca pacientul in cauza este afectat de un defect fizic, desi aspectul sau este in limitele normalului. In general, atat medicii psihologi, cat si plasticienii sfatuiesc ca interventia chirurgicala sa aiba loc in astfel de cazuri, deoarece nu ar vindeca boala psihica reala a pacientului.
Citeste si: Principalele avantaje ale rinoplastiei
Cum corecteaza medicul diferitele forme ale nasului?
Operatia de rinoplastie se efectueaza de obicei sub anestezie generala. Personalul chirurgical pozitioneaza pacientul astfel incat, capul sa fie in punctul cel mai inalt si picioarele in cel mai jos (pozitia anti-Trendelenburg).
Acest lucru este necesar pentru a reduce sangerarea. In plus, medicii injecteaza substante anestezice si vasoconstrictoare in zona nasului. Aceste medicamente amelioreaza durerea dupa operatie si reduc sangerarile abundente. De cele mai multe ori, in nas se pun si tampoane care sunt imbibate cu decongestionante.
In cazul „nasului stramb”, acesta este deviat in lateral cand este privit din fata sau este curbat in sine. Deoarece septul nazal este deplasat, procedura este considerata a fi dificila. Chirurgii trebuie adesea sa corecteze nu numai structurile osoase, ci si scheletul nazal format din cartilaj (rinoseptoplastie). Lucrul asupra septului nazal cartilaginos in special, necesita multa abilitate si poti gasi un medic specialist dovedit in operatii de rinoplastie, in persoana Dr. Panturu.
O persoana cantareste mult timp toate argumentele pro si contra, studiaza opiniile pe forumuri, isi compara situatia cu problemele pe care le-au avut altii si apoi ia o decizie ferma pentru rinoplastie.