Situatia din Ucraina ramane tensionata, iar incercarile diplomatice de a obtine o incetare temporara a focului se lovesc de refuzul Moscovei. Surse citate de Reuters confirma ca presedintele rus Vladimir Putin nu este dispus sa accepte o propunere a SUA privind un armistitiu de 30 de zile.
Potrivit oficialilor rusi care au discutat sub protectia anonimatului, Kremlinul nu doar ca respinge ideea unui armistitiu in forma actuala, dar considera ca orice acord trebuie sa fie negociat in termenii sai. Aceasta pozitie reflecta strategia Rusiei de a mentine controlul asupra terenului castigat si de a evita orice masura care ar putea slabi influenta sa in conflict.
De ce Putin refuza armistitiul?
Refuzul unui armistitiu nu este o surpriza pentru analistii geopolitici, iar motivatiile Kremlinului sunt multiple.
1. Pozitia strategica favorabila a Rusiei
O sursa rusa citata de Reuters explica faptul ca Moscova nu considera necesara o pauza in conflict, deoarece „Rusia avanseaza”. Aceasta afirmatie sugereaza ca fortele ruse sunt intr-o pozitie avantajoasa pe front si ca un armistitiu ar putea perturba acest avans.
Mai mult, oprirea temporara a ostilitatilor ar putea permite Ucrainei sa se regrupeze si sa primeasca sprijin militar suplimentar din partea Occidentului, ceea ce ar putea inversa situatia pe campul de lupta.
2. Lipsa garantiilor de securitate pentru Rusia
Un alt argument esential al Kremlinului este legat de garantiile de securitate. O sursa de rang inalt citata de Reuters sustine ca „fara garantii, pozitia Rusiei s-ar putea slabi rapid”, iar Occidentul ar putea profita de situatie pentru a exercita presiuni suplimentare asupra Moscovei.
Putin insusi a declarat in decembrie 2024 ca nu este interesat de un armistitiu temporar, ci de „o pace pe termen lung asigurata prin garantii pentru Federatia Rusa si cetatenii sai”. Aceasta declaratie subliniaza clar ca orice acord ar trebui sa includa conditii favorabile Moscovei, nu doar o pauza a luptelor.
3. Temerea unei „capcane occidentale”
Din perspectiva Kremlinului, un armistitiu propus de SUA ar putea fi interpretat ca o manevra strategica pentru a oferi Ucrainei timp suplimentar de reorganizare si reaprovizionare cu armament. O alta sursa citata de Reuters subliniaza ca Moscova vede propunerea ca pe „o capcana”, mai ales in contextul reluarii sprijinului militar occidental pentru Kiev.
Aceasta perceptie este intarita de faptul ca Washingtonul a reluat ajutorul militar si partajarea de informatii cu Ucraina, ceea ce indica o posibila intensificare a sprijinului pentru fortele ucrainene.
Conditiile impuse de Putin pentru pace
Refuzul unui armistitiu nu inseamna ca Rusia nu este dispusa sa discute despre incheierea conflictului. Insa, conditiile impuse de Kremlin sunt extrem de dure si dificil de acceptat pentru Ucraina si aliatii sai.
In iunie 2024, Putin a subliniat clar ce anume ar trebui sa faca Ucraina pentru a obtine pacea:
- Renuntarea oficiala la aderarea la NATO – Rusia considera expansiunea NATO ca fiind o amenintare directa la adresa securitatii sale si vede neutralitatea Ucrainei ca pe o conditie esentiala pentru pace.
- Retragerea trupelor ucrainene din regiunile ocupate de Rusia – Kremlinul cere ca Ucraina sa accepte pierderea a patru regiuni: Donetk, Lugansk, Zaporojie si Herson.
Conform estimarilor Moscovei, Rusia controleaza in prezent 75% din regiunile Donetk, Zaporojie si Herson si peste 99% din Lugansk. Kremlinul sustine ca aceste teritorii fac parte acum „ireversibil” din Federatia Rusa.
Aceste cerinte sunt inacceptabile pentru Kiev, care isi revendica suveranitatea asupra intregului teritoriu recunoscut international.
Pozitia Rusiei fata de prezenta NATO in Ucraina
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a fost categoric in declaratiile sale privind orice implicare militara occidentala in Ucraina. Intr-un interviu publicat pe 12 martie, Lavrov a afirmat ca „Rusia nu va accepta trupe NATO sub niciun steag, sub nicio calitate, pe pamantul ucrainean”.
Aceasta pozitie arata clar ca Moscova vede orice prezenta militara occidentala ca pe o amenintare directa, ceea ce complica si mai mult perspectivele unei solutii diplomatice.
Reactia Ucrainei si negocierile internationale
In urma discutiilor internationale de la Jeddah, Arabia Saudita, pe 11 martie, Ucraina s-a declarat deschisa ideii unui armistitiu de 30 de zile, cu conditia ca si Rusia sa accepte.
Cu toate acestea, Kremlinul nu a oferit un raspuns pozitiv, iar purtatoarea de cuvant a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a precizat ca Moscova isi va contura pozitia in functie de rezultatele discutiilor dintre SUA si Ucraina.
Aceasta inseamna ca orice posibil progres diplomatic va depinde de negocierile viitoare dintre marile puteri, insa, avand in vedere refuzul categoric al lui Putin, sansele unui armistitiu raman extrem de reduse.