Primul copil nascut in Marea Britanie dupa un transplant de uter: o poveste despre speranta, stiinta si sacrificiu

Nasterea unei fetite la Londra a marcat un moment istoric in medicina britanica: este primul copil adus pe lume in Regatul Unit de o femeie care a beneficiat de un transplant de uter. Acest eveniment exceptional subliniaza progresele extraordinare in domeniul transplanturilor si al fertilitatii asistate, dar si puterea legaturilor de familie, caci uterul donat a provenit chiar de la sora pacientei.

Fetita, pe nume Amy Isabel, s-a nascut pe 27 februarie 2025 la Spitalul Queen Charlotte and Chelsea din Londra, la doi ani dupa ce mama sa, Grace Davidson, in varsta de 36 de ani, a trecut printr-o interventie complexa de transplant de uter. Aceasta realizare medicala a fost anuntata marti de un spital din Londra, transmite AFP.

Povestea unei mame nascute fara uter

Grace Davidson s-a nascut cu o afectiune rara, cunoscuta sub denumirea de sindrom Rokitansky sau Mayer-Rokitansky-Küster-Hauser (MRKH), o conditie congenitala care afecteaza dezvoltarea uterului si a vaginului. Desi femeile cu MRKH nu au uter sau acesta este rudimentar, ele au ovare functionale si pot produce ovule.

Sindromul afecteaza aproximativ una din 5.000 de femei la nivel global si este descoperit, de cele mai multe ori, in adolescenta, cand tinerele nu au menstruatie. In ciuda impactului emotional profund pe care il poate avea un astfel de diagnostic, medicina moderna ofera astazi optiuni care pareau imposibile cu doar cativa ani in urma. Transplantul de uter este una dintre aceste solutii.

In cazul lui Grace, sansa de a deveni mama a venit datorita unui gest altruist si profund emotionant din partea surorii ei mai mari, Amy Purdie. Aceasta, in varsta de 42 de ani si deja mama a doi copii, a fost compatibila pentru a deveni donatoare de uter. Interventia chirurgicala a avut loc in februarie 2023, in cadrul centrului de transplant din Oxford, sudul Angliei.

De la transplant la sarcina: un drum lung si delicat

Transplantul de uter nu este o procedura simpla. Este vorba despre o interventie de mare complexitate, care presupune o echipa multidisciplinara formata din chirurgi ginecologi, transplantologi, anestezisti si specialisti in fertilizare in vitro (FIV). Dupa operatie, pacienta trebuie sa urmeze un tratament imunosupresor pentru a preveni respingerea organului transplantat, la fel ca in cazul oricarui alt transplant de organ.

In cazul lui Grace, dupa ce s-a recuperat in urma transplantului, medicii au realizat fertilizarea in vitro, folosind propriile ei ovule si sperma partenerului. Embrionul obtinut a fost implantat cu succes in uterul transplantat, iar sarcina a decurs fara complicatii majore.

Nasterea micutei Amy Isabel nu este doar o reusita personala pentru familia Davidson, ci si o victorie simbolica pentru medicina britanica. Este o dovada vie ca tehnologia medicala, combinata cu cercetarea sustinuta si cu sprijinul familiei, poate transforma imposibilul in realitate.

Un nume plin de semnificatie

Fetita poarta un nume cu o dubla incarcatura emotionala. „Amy” este un omagiu adus matusii sale, Amy Purdie, femeia care i-a oferit, in mod literal, sansa la viata, prin donarea uterului. „Isabel” este numele chirurgului care a condus echipa de transplant, dr. Isabel Quiroga, alaturi de profesorul Richard Smith, o figura emblematica in domeniul chirurgiei ginecologice si a transplanturilor uterine din Regatul Unit.

Aceasta alegere nu este intamplatoare, ci reflecta recunostinta profunda a familiei fata de cei care au facut posibila aceasta nastere.

O premiera in Marea Britanie, dar nu in lume

Desi acest caz este o premiera pentru Regatul Unit, transplantul de uter este o procedura care a inceput sa fie aplicata in alte tari incepand cu 2013. Prima nastere in urma unui astfel de transplant a avut loc in Suedia, sub conducerea unei echipe coordonate de profesorul Mats Brännström, care a efectuat mai multe astfel de interventii cu rezultate remarcabile.

Pana in prezent, la nivel mondial, au fost realizate peste 100 de transplanturi de uter, in urma carora s-au nascut aproximativ 50 de copii. Tari precum Suedia, Statele Unite, Brazilia, Turcia si China au inclus aceasta procedura in programele lor medicale de cercetare si tratament.

Cazul din Marea Britanie adauga o pagina importanta in istoria acestei tehnici emergente, demonstrand ca, odata cu dezvoltarea echipelor specializate si a infrastructurii medicale, transplantul de uter poate deveni o solutie viabila pentru tot mai multe femei cu infertilitate uterina.

Provocari medicale si etice

Transplantul de uter, desi extrem de promitator, ridica o serie de intrebari complexe, atat medicale, cat si etice. In primul rand, nu este vorba despre un transplant esential pentru supravietuire, cum este cazul rinichilor sau ficatului. Acest tip de interventie este considerat unul de tip „non-vital”, ceea ce inseamna ca scopul sau nu este de a salva viata, ci de a imbunatati calitatea vietii si de a permite reproducerea biologica.

Tratamentul imunosupresor, necesar pentru a preveni respingerea uterului transplantat, vine cu riscuri semnificative, inclusiv vulnerabilitatea crescuta la infectii si alte efecte secundare. De aceea, transplanturile de uter sunt, in general, gandite ca fiind temporare: dupa una sau doua sarcini reusite, uterul transplantat este indepartat, pentru ca pacienta sa nu mai fie nevoita sa ia medicamente imunosupresoare toata viata.

Exista, de asemenea, discutii despre etica donarii de la donatori vii, in special cand acestia sunt membri ai familiei. Presiunea emotionala poate fi uneori subtila si greu de evaluat. In cazul de fata, insa, toate partile implicate au afirmat ca decizia a fost luata in deplina cunostinta de cauza si cu acordul deplin al donatoarei.

Perspectivele viitorului in medicina reproductiva

Nasterea lui Amy Isabel in Regatul Unit deschide noi orizonturi in medicina reproductiva. Pentru femeile diagnosticate cu MRKH sau alte forme de infertilitate uterina, care pana de curand nu aveau decat optiunea unei mame surogat sau a adoptiei, transplantul de uter ofera o alternativa extraordinara: posibilitatea de a purta in propriul corp copilul conceput cu propriul material genetic.

In plus, avansurile din domeniul chirurgiei robotice, ale medicinei personalizate si ale imunologiei ar putea face aceste interventii mai accesibile, mai sigure si mai eficiente in viitorul apropiat.

Dr. Richard Smith, unul dintre pionierii programului britanic de transplant uterin, a declarat cu emotie ca „dupa 25 de ani de cercetare, avem in sfarsit un bebelus”. Este o afirmatie care rezuma, intr-o fraza simpla, un sfert de secol de munca, sperante si obstacole depasite.

Este inca un inceput, dar unul promitator. Amy Isabel este mai mult decat o fetita nascuta in Marea Britanie — este simbolul unui nou capitol in lupta pentru dreptul femeilor de a deveni mame, chiar si atunci cand natura parea ca le-a inchis aceasta cale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.