Tensiunile crescande din Orientul Mijlociu, generate de conflictul in desfasurare dintre Iran si Israel, continua sa influenteze puternic pietele globale ale energiei. Cotatiile internationale ale petrolului au urcat usor miercuri dimineata, consolidand castigurile substantiale din sesiunea anterioara, cand preturile au crescut cu peste 4%. Investitorii si analistii urmaresc cu ingrijorare evolutia evenimentelor, temandu-se de posibile intreruperi ale livrarilor de titei, in special prin zona strategica a Stramtorii Ormuz, potrivit CNBC.
Preturile petrolului, in crestere sustinuta de riscurile geopolitice
In tranzactiile din debutul zilei de miercuri, 18 iunie 2025, cotatiile petrolului Brent au crescut cu 0,25%, ajungand la 76,64 dolari pe baril, in timp ce petrolul american West Texas Intermediate (WTI) s-a apreciat cu 0,31%, ajungand la 75,07 dolari pe baril. Aceste cresteri vin dupa o sesiune precedenta extrem de volatila, in care preturile au inregistrat o explozie de peste patru procente, pe fondul temerilor ca razboiul ar putea afecta in mod direct exporturile de petrol din regiune.
Zona afectata, respectiv Stramtoarea Ormuz, este de o importanta strategica majora pentru economia globala, fiind considerata una dintre cele mai vitale rute maritime pentru transportul de titei. Aproximativ 20% din cantitatea globala de petrol transportata pe mare tranziteaza acest punct. Orice perturbare in aceasta zona poate avea consecinte imediate asupra ofertei mondiale si, implicit, asupra preturilor.
Incident naval aproape de Stramtoarea Ormuz accentueaza tensiunile
Marti, doua petroliere au fost implicate intr-o coliziune in apropierea Stramtorii Ormuz, incident care s-a soldat cu izbucnirea unui incendiu la bordul ambelor nave. Desi amploarea daunelor nu a fost pe deplin comunicata, evenimentul a starnit o reactie rapida pe pietele energetice, sporind ingrijorarile privind siguranta navigatiei in zona.
In plus, luni, United Kingdom Maritime Trade Operations (UKMTO) a emis o alerta privind posibile interferente electronice in sistemele de navigatie ale navelor comerciale aflate in apropierea apelor iraniene. Aceste semnale perturbatoare ar putea proveni din actiuni deliberate, menite sa confuzioneze sau sa afecteze traficul maritim, ceea ce adauga un nou strat de risc in contextul deja tensionat.
Iran – un jucator-cheie in OPEC
Iranul este al treilea cel mai mare producator de petrol din cadrul OPEC, cu o productie estimata la aproximativ 3,3 milioane de barili pe zi. O eventuala reducere fortata a acestei productii, fie din cauza deteriorarii infrastructurii, fie ca rezultat al unui embargou sau sanctiuni suplimentare, ar putea dezechilibra semnificativ balanta cerere-oferta la nivel global.
Cu toate acestea, analistii subliniaza ca alti membri ai OPEC ar putea interveni pentru a compensa eventualele pierderi de productie din Iran, utilizand capacitatile de rezerva existente. Arabia Saudita, de exemplu, are o rezerva strategica semnificativa si a mai fost in trecut un actor de stabilizare in asemenea crize.
Pozitia Statelor Unite si reactia pietelor
Situatia s-a tensionat suplimentar dupa ce, marti, presedintele american Donald Trump a cerut „capitularea neconditionata” a Iranului, intensificand astfel retorica belicoasa in regiune. Potrivit unor surse din cadrul Pentagonului, SUA se pregateste sa trimita un numar suplimentar de avioane de lupta in Orientul Mijlociu, in scopul consolidarii prezentei militare si protejarii intereselor strategice din zona.
Aceasta escaladare a generat neliniste in randul investitorilor, nu doar din sectorul energetic, ci si in pietele financiare globale, unde volatilitatea a crescut vizibil. Tensiunile geopolitice de o asemenea amploare pot avea efecte imediate asupra dolarului, asupra preturilor la materii prime si asupra randamentelor titlurilor de stat.
Rezerva Federala a SUA in fata unei decizii dificile
Pe fundalul acestui conflict, investitorii sunt cu ochii si pe deciziile Federal Reserve (Fed), care se afla in a doua zi de deliberari privind politica monetara. Asteptarile actuale indica o mentinere a ratei dobanzii de referinta in intervalul 4,25%–4,50%. Insa analistii nu exclud posibilitatea ca Fed sa isi revizuiasca strategia mai devreme decat era anticipat.
Tony Sycamore, analist de piata in cadrul IG, a declarat ca situatia actuala din Orientul Mijlociu ar putea forta banca centrala sa adopte o atitudine mai „dovish” (favorabila relaxarii monetare), la fel cum a procedat dupa atacul Hamas din 7 octombrie 2023. In acest context, o reducere anticipata a ratei dobanzii – posibil chiar in luna iulie – nu mai este un scenariu improbabil.
Scaderea dobanzilor are, in mod obisnuit, un efect stimulativ asupra economiei, ceea ce conduce si la o crestere a cererii de petrol. Cu toate acestea, aceasta masura ar putea fi complicata de faptul ca preturile petrolului in crestere genereaza presiuni inflationiste, adaugand un nou risc in ecuatia Fed.
Stocurile de petrol din SUA ofera indicii mixte
In plan intern, piata americana a petrolului a primit marti seara date preliminare privind evolutia stocurilor, oferite de American Petroleum Institute (API). Conform acestor cifre, rezervele de titei si benzina au scazut in ultima saptamana, in timp ce stocurile de distilate (combustibili precum motorina si kerosenul) au inregistrat o usoara crestere.
Aceste date partiale ofera o imagine amestecata, dar indica totusi o cerere solida in perioada verii, sustinuta de sezonul calatoriilor si de reluarea unor activitati economice. Totodata, scaderea stocurilor sustine tendinta de crestere a preturilor, in lipsa unor semnale clare de revenire pe partea de oferta.
Razboiul dintre Iran si Israel, aflat deja in a sasea zi, continua sa fie un factor destabilizator major pentru pietele globale. Cu o zona cheie precum Stramtoarea Ormuz in centrul atentiei, orice incident sau blocaj poate trimite unde de soc in intreaga economie mondiala.
In paralel, bancile centrale sunt nevoite sa jongleze intre nevoia de a stimula economia si riscurile inflationiste induse de scumpirea energiei. Este un echilibru fragil, in care fiecare zi aduce noi variabile si fiecare declaratie politica poate rasturna perspectivele pietei.