In contextul implementarii Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR), Legea Salarizarii Unitare a devenit o prioritate pentru Guvernul Romaniei. Aceasta vine cu schimbari semnificative in sistemul de salarizare al angajatilor din sectorul bugetar, reducand sporurile si stabilind o noua grila salariala bazata pe 12 trepte de complexitate. Adoptarea acestei legi este esentiala pentru ca Romania sa poata accesa fondurile europene alocate in cadrul PNRR.
Ce prevede noua lege a salarizarii unitare?
Legea Salarizarii Unitare, aflata in proces de elaborare din 2023, propune o reierarhizare a posturilor din sistemul bugetar. Noua grila de salarizare se va baza pe 12 trepte, in functie de complexitatea si responsabilitatile fiecarui post. De exemplu, posturile cu cel mai mic nivel de complexitate (gradul 1) includ functii precum paznic, secretar-dactilograf si spalatoreasa. Aceste pozitii necesita studii medii si implica sarcini repetitive. In partea superioara a grilei, posturile de grad 12, cum ar fi presedintele tarii, reflecta nivelul maxim de complexitate si responsabilitate.
Sporuri reduse si compensatii pentru bugetari
Un alt aspect important al legii este reducerea sporurilor pentru angajatii din sectorul public. Conform noilor reglementari, sporurile nu vor depasi 20% din salariul de baza. De asemenea, legea va introduce o componenta de remunerare variabila bazata pe performanta, astfel incat bugetarii sa fie stimulati sa isi imbunatateasca activitatea. Acest lucru inseamna ca performanta angajatilor va juca un rol crucial in determinarea nivelului salarial, incercandu-se astfel sa se elimine inechitatile salariale existente.
De asemenea, se prevede compensarea cu timp liber corespunzator sau plata unui spor pentru munca prestata in zilele de sambata, duminica si sarbatori legale, precum si mentinerea in plata a coeficientilor salariali stabiliti de consiliile locale, chiar si in cazul cresterii salariului minim pe economie.
Importanta legii pentru accesarea fondurilor europene prin PNRR
Adoptarea acestei legi este una dintre conditiile esentiale pentru ca Romania sa poata accesa a patra transa de finantare de la Comisia Europeana, in valoare de 2,7 miliarde de euro. Pana acum, Romania nu a reusit sa atraga fonduri europene din cele 5 miliarde de euro disponibile pentru anul 2024, din cauza intarzierilor in implementarea reformelor asumate prin PNRR. De altfel, tara noastra se afla in intarziere si cu primirea transei a treia, din cauza intarzierii implementarii unor reforme cheie promise inca din 2021.
Reorganizarea posturilor si echitatea salariala
Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a subliniat ca legea se bazeaza pe principiul echitatii si al respectarii coeficientilor, reasezand grilele salariale pentru a asigura o remunerare corecta in toate familiile ocupationale, inclusiv in administratia publica locala. „La munca egala, plata egala”, a declarat ministrul, explicand ca obiectivul este eliminarea tuturor discrepantelor salariale.
Noua lege elimina diferentele salariale pentru posturi cu nivel similar de studii si experienta si propune o abordare unitara a salarizarii in administratia publica locala. De exemplu, posturi precum cele de politist local, economist, asistent maternal sau instructor de educatie sunt incadrate la gradul 4 de complexitate, reflectand un nivel de activitate mai ridicat, dar care necesita studii superioare sau medii, in functie de pozitie.
Consultari si negocieri cu sindicatele
Procesul de elaborare a legii include consultari active cu organizatiile sindicale si alte parti interesate. Reprezentantii sindicatelor, precum Federatia Nationala a Sindicatelor Unite din Politia Locala Romania, au participat la intalniri cu ministrul Muncii pentru a discuta despre propunerile privind salarizarea bugetara. Printre sugestiile discutate se numara compensarea pentru munca suplimentara si mentinerea coeficientilor salariali in ciuda cresterilor de salariu minim.
Impactul asupra bugetarilor si calendarul de implementare
Noua lege a salarizarii unitare va avea un impact semnificativ asupra bugetarilor, deoarece va aduce o schimbare radicala in modul in care sunt remunerate diferitele functii publice. Aceasta ar urma sa fie aplicata incepand cu 1 ianuarie 2025, dupa ce va fi aprobata forma finala in Parlament. Ministerul Dezvoltarii si Administratiei a anuntat ca sustine propunerea de a aplica grile standard de salarizare pentru administratia publica locala, dar si de a introduce o componenta flexibila.
O lege care pune accent pe eficienta si echitate
Legea salarizarii unitare isi propune sa aduca mai multa eficienta si echitate in sistemul bugetar, eliminand inechitatile si incurajand performanta. „O administratie eficienta, orientata catre cetatean, necesita un sistem de salarizare care sa stimuleze performanta”, a subliniat ministrul Bucura-Oprescu.
Cu sprijinul Bancii Mondiale si al Comisiei Europene, legea ar trebui sa asigure o salarizare echitabila, bazata pe criterii clare, cum ar fi complexitatea, responsabilitatea, studiile si experienta profesionala.
Astfel, noua lege a salarizarii unitare reprezinta o incercare ambitioasa de a reforma profund sistemul public de salarizare, intr-o maniera echitabila si transparenta, avand ca scop final imbunatatirea serviciilor publice si cresterea eficientei administrative.