Frumoase sunt traditiile noastre si toate sunt generate de iubirea si grija fata de oameni! Am putea vorbi despre existenta unui adevarat cult al luminii la romani.Lumina noastra, pamanteasca, a fost imprumutata in viziunea lui Arghezi de Prometeu de la stele, eroul arzandu-si mana sa ne-o daruiasca. Lumina de la lumanare semnifica insa in aceeasi masura lumina divina. Folosim lumanarile in urmatoarele imprejurari:
-cand moare cineva ca drumul sau catre stele sa fie scaldat in lumina. Apartinatorii simt o adevarata mangaiere sa stie ca persoanelor dragi pe care le-au pierdut le-a aprins cineva o lumanare si le-a tinut de mana inainte de a-si da ultima suflare.
-pe mormantul cuiva cu ocazia sarbatorilor sacre, in amintirea sufletului sau.Cei vii, ramasi pe pamant, pastreaza legatura cu cei morti prin intermediul luminii si a meselor oferite oamenilor in cinstea mortilor. De asemenea, un mormant ingrijit inseamna apartinatorii iubitori si grijulii.
-pe mesele festive, la sarbatori. Poate ca in felul acesta se considera ca vin de departe si sufletele celor morti, sa participe la festin. Lumina este ca o chemare. Oamenii cred ca in prezenta unei lumanari sfintite, pot veni la masa noastra si spirite alese: ingeri si sfinti care ne pazesc de rele si se bucura impreuna cu noi.
-in serile romantice, la o cina in doi, o lumanare parfumata face minuni.
Flori, lumanari, lacrimi, cuvinte sincere de recunostinta, pachetele impartite la parastas si mesele organizate in memoria celor ce s-au dus sunt lucruri care se cuvine sa fie facute, fiindca mortii merita iubiti si apreciati pentru tot ce au facut.Pe morminte le sadim flori, avem grija ca sa nu putrezeasca si sa devina una cu pamantul crucea din lemn si brazda aceea de pamant sa nu se umple cu spini si cu buruieni.
Imi amintesc cu cata tristete sfasietoare spunea cineva:
-Ploua si eu stau in casa, dar el este acolo la cimitir si probabil i s-a umplut groapa de apa si apa a intrat in sicriu!
Asa sunte noi, romanii, ne gandim la cei care au murit pana in clipa in care mergem la ei…Din pacate, multi romani mor in afara tarii, la mii de kilometri distanta de satul in care s-au nascut si de apartinatorii care ar putea veni cu flori si lumanari la mormant!
Pentru cei decedati printre straini, exista servicii de repatriere-Romania.ro fiindca merita sa fie adusi acasa.Tin minte strigatul resemnat al unui barbat care a vazut masina funerara aducand sicriele cu fratele sau decedat in Spania la cimitirul acela din deal:
-Frate, frate, ce bine ca ai venit acasa! Voi putea si eu sa vin sa te plang, sa iti mangai sicriul, sa iti aprind o lumanare si sa iti aduc flori. De-acum ne te mai las singur.
Apoi a urmat masa mare si imbelsugata la care am vorbit despre decedat cat a tinut ospatul. Tristetea s-a mai risipit dintre noi, cand ne-am amintit cat de mult a iubit viata si cum a calatorit el in lume si cat bine le facea oamenilor pe care ii intalnea.
-Nu pot uita cum nu aveam deloc de lucru in Spania,iar el imi punea bani pe telefon sa sun acasa, povestea cu lacrimi in ochi o tanara!
Aducerea acasa a acestui om bun a fost posibila datorita uneia dintre cele mai bune firme de repatrieri din tara care s-a implicat total ca acest om sa ajunga la intalnirea cu cei dragi din tara si sa primeasca pentru totdeauna imbratisarea pamantului frumos de pe dealul dintre brazi.
Era atat de frumos in acel cimitir, incat am fost sigura ca el nu si-ar fi gasit linistea in alta parte.Pentru ultima reuniune de familie muncisera insa membrii echipei de la firma de pompe funebre, care se ocupasera de:
-intocmirea actelor obligatorii in cazul repatrierii.
-preluarea trupului decedatului de la locul in care a avut loc decesul si aducerea lui la sala de pregatire decedati autorizata a firmei din Spania.
-spalarea trupului, imbalsamarea garantata pe 10-15 zile, imbracarea si asezarea in cele doua sicrie conforme legislatiei europene
-sigilarea capacului si asezarea atenta a sicrielor in masina funerara autorizata si ea sa efectueze astfel de transporturi speciale.
-calatoria catre tara conform traseului prevazut de pasaportul funerar.
Pentru fiecare repatriere se depune o munca titanica, munca pe care un apartinator nu ar putea sa o realizeze intr-un timp record fiindca:
-multe state refuza sa claboreze cu familia indurerata, deoarece stiu ca apartinatorii nu cunosc legislatia si nu dispun de baza materiala necesara indeplinirii tuturor prevederilor.
-sunt lipsiti de experienta, in timp ce salariatii de la pompe funebre actioneaza in echipa si au organizat mii de repatrieri de la aparitia lor pe piata serviciilor de profil.
-apartinatorii ar trebui sa apeleze la specialisti, sa poata parcurge toate etapele si este mult mai bine ca o firma cu experienta sa se ocupe de tot, de la inceput pana la sfarsit.
Intalnirea finala dintre decedat si familia sa trebuie sa aiba loc pentru impacarea sufleteasca si acceptarea disparitiei celui drag.Familia se simte eliberata de gandurile negre, stiind ca si-a indeplinit pe deplin datoria morala fata de cel care a murit printre straini.
Parca simt si acum fulgii de nea biciuindu-ne obrajii si vantul batand dusmanos la cimitirul de pe varful dealului la care a fost adus acasa tanarul care murise in Spania.Fratii lui si tatal lui s-au apropiat de sicriu, l-au mangaiat cu drag si i-au aprins lumanari, sa ii lumineze drumul catre stele.Repatrierea trebuie sa aiba loc, ca familia sa il viziteze pe cel drag la mormant de cate ori ii va fi dor de el.