Peisajul economic al Romaniei trece printr-o transformare semnificativa odata cu adoptarea asa-numitei ordonante „trenulet”. Aceasta aduce masuri stricte de austeritate, modificari fiscale si eliminarea unor facilitati pentru diverse categorii sociale si economice. Deciziile sunt menite sa stabilizeze deficitul bugetar si sa mentina economia pe linia de plutire intr-un context european marcat de incertitudini economice.
Contextul economic care a condus la adoptarea ordonantei
Ultimele analize economice publicate de Comisia Europeana si Comisia Nationala de Prognoza au evidentiat o inrautatire semnificativa a situatiei economice in a doua jumatate a anului 2024. Impactul a fost resimtit si in Romania, unde deficitul bugetar a ajuns la 3,92% din PIB, depasind cu 69 de miliarde de lei estimarile initiale.
Premierul Marcel Ciolacu a subliniat ca masurile adoptate nu sunt populare, dar sunt necesare pentru a proteja stabilitatea financiara a tarii. Printre factorii care au contribuit la acest deficit se numara:
- Cresterea pensiilor si eliminarea inechitatilor pentru 3,8 milioane de pensionari.
- Majorarile salariale acordate profesorilor, medicilor, politistilor si militarilor.
- Subventiile pentru energie si gaze, menite sa mentina facturile populatiei la un nivel stabil.
- Investitiile majore in infrastructura, inclusiv in autostrazi, scoli si spitale.
Principalele masuri incluse in ordonanta „trenulet”
1. Reducerea cheltuielilor publice
Ordonanta prevede masuri drastice pentru stoparea cheltuielilor neesentiale:
- Inghetarea salariilor bugetarilor pe tot parcursul anului 2025.
- Suspendarea sporurilor si premiilor suplimentare, care vor fi acordate doar pe baza unor criterii stricte de performanta.
- Blocarea angajarilor la stat si comasarea unor agentii si institutii publice pentru a reduce birocratia si risipa.
- Inghetarea salariilor demnitarilor si reducerea cu 25% a bugetului alocat partidelor politice.
Un element important este infiintarea unui Departament pentru eficientizarea activitatii guvernamentale, care va avea rolul de a supraveghea implementarea masurilor de reducere a cheltuielilor publice, cu un impact estimat de 1% din PIB.
2. Masuri fiscale si cresteri de taxe
Pentru a echilibra bugetul, Guvernul introduce mai multe modificari fiscale:
- Cresterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%. Aceasta masura are scopul de a genera venituri suplimentare fara a afecta major economia.
- Reducerea pragului pentru microintreprinderi de la 500.000 de euro la 250.000 de euro, urmand ca in 2026 sa scada la 100.000 de euro. Aceasta masura afecteaza aproximativ 10% dintre IMM-uri.
- Reintroducerea taxei pe stalp, aplicata constructiilor speciale, cu o cota de 1,5%, ce vizeaza sectoare precum energie, telecomunicatii si agricultura.
- Eliminarea facilitatilor fiscale pentru IT, agricultura si constructii, eliminand scutirile de impozite acordate anterior pentru salariile sub 10.000 de lei brut.
3. Reformele structurale si reducerea risipei bugetare
Premierul Ciolacu a pus accent pe reforma administratiei publice ca pilon central al ordonantei. Masurile includ:
- Digitalizarea administratiei publice pentru reducerea birocratiei si eficientizarea proceselor.
- Comasarea si desfiintarea agentiilor inutile, cu economii estimate la 19 miliarde de lei.
- Evaluari stricte ale performantei angajatilor publici, astfel incat fiecare leu cheltuit sa fie justificat.
Aceste masuri vor contribui la modernizarea aparatului de stat si la reducerea semnificativa a cheltuielilor administrative.
Impactul asupra cetatenilor si mediului de afaceri
Pentru populatie:
Guvernul a dat asigurari ca masurile adoptate nu vor afecta categoriile vulnerabile. Exista promisiuni pentru:
- Sprijin one-off pentru pensionarii cu venituri mici si medii.
- Indexarea pensiilor in a doua jumatate a anului 2025, in functie de rata inflatiei.
- Reducerea taxelor pe munca pentru veniturile mici si familiile cu copii, cu pana la 5 puncte procentuale.
Pentru mediul de afaceri:
Companiile sunt supuse unor presiuni fiscale crescute, iar IMM-urile vor resimti cel mai mult impactul. Totusi, Guvernul a promis:
- Scheme de sprijin pentru IMM-uri afectate de noile masuri fiscale.
- Pastrarea competitivitatii fiscale, Romania ramanand pe locul 7 in UE la cel mai mic impozit pe dividende (10%).
Critici si reactii din partea societatii civile si a CES
Ordonanta a primit aviz nefavorabil din partea Consiliului Economic si Social (CES), care considera ca eliminarea facilitatilor fiscale ar trebui implementata gradual, nu brusc, pentru a evita socurile economice.
De asemenea, CES a semnalat riscuri in ceea ce priveste:
- Cresterea somajului, mai ales in sectoarele afectate de eliminarea facilitatilor fiscale.
- Scaderea investitiilor straine, din cauza impredictibilitatii fiscale.
- Reducerea puterii de cumparare, ca efect al inghetarii salariilor si al cresterii taxelor.
Mesajul premierului Marcel Ciolacu
Premierul a fost ferm in declaratiile sale, sustinand ca nu urmareste popularitatea, ci eficienta economica. Ciolacu a avertizat ca o politica economica iresponsabila ar duce la:
- Scaderea rating-ului de tara,
- Cresterea costurilor de imprumut,
- Risc de recesiune si falimente.
In acelasi timp, premierul a lansat un apel catre companii sa respecte obligatiile fiscale si sa renunte la externalizarea profiturilor, amenintand cu masuri dure impotriva celor care eludeaza taxele.
Ce urmeaza?
Bugetul pentru 2025 urmeaza sa fie definitivat in ianuarie si adoptat de Parlament in cadrul unei sesiuni extraordinare. Masurile din ordonanta „trenulet” vor fi monitorizate atent, iar eficienta lor va depinde de implementarea riguroasa a reformelor si de reactia mediului economic.
Romania se afla, asadar, intr-un punct de cotitura economica, iar deciziile luate acum vor avea un impact major asupra directiei economice pentru urmatorii ani.
Sursa foto: Gov