Intr-un peisaj digital tot mai populat de stiri false si campanii de dezinformare, Ministerul Apararii Nationale (MApN) din Romania a emis recent un avertisment ferm. Subiectul principal? O serie de materiale video distribuite pe platforma TikTok, care induc in mod fals ideea ca armata romana ar face pregatiri pentru un razboi iminent. Fenomenul este descris ca parte a unei strategii de manipulare ce urmareste sa raspandeasca teama si incertitudine in randul populatiei.
Ce spune MApN despre videoclipurile distribuite pe TikTok
Intr-o comunicare oficiala, MApN a semnalat ca anumite inregistrari cu deplasari de tehnica militara sunt prezentate in mod eronat ca fiind realizate recent, in data de 7 decembrie. In realitate, multe dintre aceste imagini provin din evenimente anterioare, cum ar fi pregatirile pentru parada militara nationala de Ziua Nationala a Romaniei.
De exemplu, un videoclip distribuit masiv pe TikTok surprinde coloane de tancuri si vehicule blindate in Bucuresti. Ministerul a clarificat ca aceste imagini au fost filmate in dimineata zilei de 1 decembrie, cand echipamentele militare se deplasau catre Piata Presei Libere pentru a participa la ceremonia oficiala de sub Arcul de Triumf.
„Semnalam noi incercari de dezinformare, in mediul online, in special pe platforma TikTok. Diferite inregistrari ale unor deplasari de tehnica militara, realizate in zile anterioare, sunt prezentate in mod fals ca fiind realizate astazi, 7 decembrie,” a declarat MApN.
Ministerul subliniaza ca aceasta campanie de manipulare continua sa alimenteze o atmosfera de nesiguranta si teama, exploatand lipsa de informare a publicului.
Mobilizarea tinerilor – o tema recurenta in dezinformarile online
Un alt subiect frecvent asociat cu aceste dezinformari vizeaza presupusele „pregatiri iminente” ale Ministerului Apararii pentru recrutarea tinerilor intre 18 si 35 de ani sau mobilizarea rezervistilor pentru un eventual conflict in Ucraina. Aceste speculatii au fost intens vehiculate pe retelele sociale, dar si in anumite podcasturi si discutii din mediul digital.
Ministerul a infirmat categoric aceste informatii, catalogandu-le drept false si mentionand ca reprezinta o tentativa clara de destabilizare.
„Toate aceste informatii sunt false! Manipularile raspandite pe retelele digitale, inclusiv TikTok, fac parte din campanii sustinute de actori statali cu agende contrare suveranitatii Romaniei si valorilor NATO,” se arata in comunicatul oficial.
Aceste teme false sunt amplificate deliberat pentru a provoca panica si a pune sub semnul intrebarii angajamentul Romaniei fata de Alianta Nord-Atlantica, intr-un context geopolitic sensibil.
Dezinformarea pe TikTok – o provocare pentru securitatea informationala
TikTok, o platforma cu o audienta predominant tanara, devine din ce in ce mai des un vehicul pentru diseminarea dezinformarii. Algoritmii sai favorizeaza continutul viral, ceea ce face ca informatiile false sa circule rapid, fara sa fie supuse unei verificari riguroase. In plus, formatul scurt al videoclipurilor permite manipularea narativelor prin scoaterea informatiilor din context sau prin combinarea imaginilor reale cu afirmatii false.
Fenomenul nu este nou, dar cresterea numarului de utilizatori TikTok in Romania amplifica impactul acestor campanii. In special in cazul unor teme sensibile, precum securitatea nationala, riscul de manipulare este semnificativ.
De exemplu, imagini vechi sau reeditate sunt adesea folosite pentru a sugera mobilizari militare inexistente. Intr-un mediu digital dominat de continut emotional si reactii rapide, publicul poate deveni vulnerabil la astfel de tactici.
Cine se afla in spatele campaniilor de dezinformare?
Potrivit MApN, aceste campanii nu sunt intamplatoare. Ele sunt orchestrate de actori statali sau grupuri interesate sa slabeasca increderea in institutiile romanesti si sa submineze cooperarea tarii cu NATO. Dezinformarea este o componenta centrala a razboiului hibrid, utilizata pentru a destabiliza societatile democratice si pentru a influenta opinia publica.
Retorica folosita in aceste campanii aminteste de pozitiile exprimate de persoane publice precum Calin Georgescu, care a promovat in trecut teorii conspirationiste si mesaje anti-NATO. Este evident ca astfel de mesaje sunt concepute pentru a polariza opinia publica si pentru a semana indoiala cu privire la angajamentele strategice ale Romaniei.
Cum pot utilizatorii sa se protejeze de dezinformare?
Intr-un peisaj digital din ce in ce mai complex, utilizatorii au responsabilitatea de a consuma informatiile cu discernamant. Iata cateva masuri utile pentru a evita capcanele dezinformarii:
Verificarea surselor: Inainte de a distribui un material, este esential sa verificam credibilitatea sursei si sa cautam confirmari din surse oficiale.
Atentie la context: Imaginile sau videoclipurile pot fi scoase din context pentru a sugera scenarii false. Identificati data si locatia originala a materialului.
Raportarea continutului fals: Platformele precum TikTok ofera optiuni de raportare a continutului inselator. Folositi-le pentru a contribui la reducerea dezinformarii.
Educatia digitala: Informarea continua si dezvoltarea gandirii critice sunt esentiale pentru a distinge intre stirile reale si cele false.
Rolul autoritatilor si al platformelor digitale
MApN a promis ca va continua sa monitorizeze si sa semnaleze orice incercare de manipulare. De asemenea, institutia incurajeaza publicul sa acceseze informatii din surse oficiale, cum ar fi site-urile guvernamentale sau conturile oficiale de social media ale institutiilor statului.
De cealalta parte, platformele precum TikTok au responsabilitatea de a combate dezinformarea prin instrumente eficiente, precum etichetarea continutului fals sau eliminarea rapida a materialelor inselatoare. Totusi, pana la atingerea unui nivel optim de securitate informationala, colaborarea intre autoritati, societatea civila si utilizatorii finali ramane esentiala.
Sursa foto: MApN