Una dintre cele mai mari probleme economice ale globalizarii este faptul ca un grup de companii cu sedii in mai multe tari ale lumii poate sa manipuleze preturile la care sunt tranzactionate bunurile si serviciile in cadrul companiei, in asa fel incat sa influenteze nivelul impozitului platit in tara in care activeaza.
Evident, fiecare entitate nationala isi doreste sa pastreze taxele in tara, ceea ce a dus la dezvoltarea unei legislatii destul de stufoase privind preturile de transfer. Pe scurt, companiile cu sedii in mai multe tari, care transfera produse si servicii dintr-o parte in alta, trebuie sa intocmeasca un dosar preturi de transfer pe care sa il prezinte autoritatilor in cadrul unor controale.
Ce este dosarul preturilor de transfer si la ce foloseste?
Dosarul preturilor de transfer este un document prin care autoritatile fiscale pot verifica daca preturile de transfer ale unei companii au fost sau nu manipulate. Continutul dosarului este reglementat, conform ordinului 442/2016, anexa 3. Acest dosar trebuie sa fie pregatit de catre toti contribuabilii care au tranzactii materiale sau tranzactii de servicii cu partile afiliate:
- Cei care desfasoara tranzactii materiale trebuie sa pregateasca dosarul in fiecare an;
- Cei care desfasoara altfel de tranzactii trebuie sa pregateasca dosarul doar atunci cand este solicitat de autoritatile fiscale.
De-a lungul celor 6 ani de cand dosarul de transfer pricing Romania este obligatoriu la noi in tara au aparut destul de multe confuzii. Cel mai adesea, confuziile duc la cheltuieli nejustificate, motiv pentru care orice antreprenor care are parti afiliate in alte parti ale lumii trebuie sa cunoasca toate detaliile privind legislatia dosarului de transfer.
Informatii utile privind dosarul de transfer
- Care sunt riscurile pe care ti le asumi atunci cand nu intocmesti dosarul de transfer? Contribuabilii vizati care nu intocmesc dosarul risca amenzi mari ( 27000 de lei pentru contribuabilii mari, 14000 de lei pentru contribuabilii mijlocii si 3500 de lei pentru contribuabilii mici). De asemenea, exissta riscul ca dosarul preturilor de transfer sa fie efectuat de catre inspectorii fiscali iar concluziile lor sa duca la ajustari de preturi neavantajoase pentru companie.
- De ce merita sa pregatesti dosarul preturilor de transfer, chiar si inainte de solicitarea acestuia de catre inspectorii fiscali? Dosarul de transfer nu trebuie sa fie pregatit in fiecare an, de catre toti contribuabilii. Cu toate astea, pregatirea anticipata a lui poate preveni aparitia neregulilor si a eventualelor corectii in cadrul unei inspectii fiscale.
- Cine trebuie sa intocmeasca dosarul preturilor de transfer? Dosarul preturilor de transfer poate sa fie intocmit de catre contabilul interne, insa este recomandat sa se apeleze la o companie specializata in astfel de activitati. Legislatia preturilor de transfer este destul de interpretabila si necesita acces la baze de date internationale privind preturile de transfer, ceea ce genereaza costuri suplimentare in cazul in care dosarul este facut de contabilul intern.
- Cand se considera doua companii a fi afiliate? Dosarul preturilor de transfer trebuie sa fie pregatit doar in momentul in care doua companii sunt afiliate. Afilierea este reprezentata de detinerea de catre una dintre parti a unui procent de minim 25% din actiunile celei de-a doua parti sau de controlul celei de-a doua parti.
- Care sunt companiile care risca cel mai mult sa fie supuse unui control pentru preturile de transfer? Dosarul preturilor de transfer este un document preventiv, care poate sa fie redactat si sa nu fie folosit niciodata. Exista si companii care atrag vizitele inspectorilor financiar, prin activitatea pe care o au. De regula, companiile vizate sunt cele care inregistreaza pierderi mai multi ani la rand sau fluctuatii mari de profit, cele care au tranzactii cu entitati din paradisuri fiscale, cele care au diverse evenimente speciale sau cele care platesc sume foarte mari pentru servicii;
- Cum poate afecta lipsa dosarului preturilor de transfer? Pe langa amenzile la care este supusa compania care nu are un astfel de dosar, exista si alte riscuri. De regula, amenzile reprezinta costuri mici pe langa toate celelalte costuri aparute in urma vizitei unui inspector fiscal. Astfel, poate fi afectat fluxul de numerar, pot fi afectate planurile de dezvoltare, pot fi afectati indicatorii de performanta si pot aparea situatii precum dubla impunere economica.
Acordul de pret in avans, o solutie pentru evitarea tuturor riscurilor
Pe langa redactarea dosarului preturilor de transfer, companiile mai pot apela si la ” Acordul de pret in avans” pentru a scapa de riscuri. Acordul de pret in avans este un document administrativ emis de ANAF la cererea companiilor, in care se stabilesc metodele prin care sunt stabilite costurile de transfer in cadrul unor tranzactii intra-grup. In general, acordul de pret in avans este valabil timp de 5 ani, ceea ce inseamna ca de-a lungul acestei perioade autoritatile nu pot solicita un dosar al preturilor de transfer. Acordul de pret in avans are urmatoarele avantaje:
- previne disputele cu autoritatile fiscale;
- Previne riscul de aparitie a penalitatilor de intarziere sau a penalitatilor date de ajustarile preturilor de transfer;
- Previne aparitia dublei impuneri;
- Elimina costul pregatirii unui dosar al preturilor de transfer;
- Evita controalele fiscale atunci cand acestea vizeaza tranzactiile acoperite de catre acord, ceea ce reduce destul de mult eforturile si costurile interne.
Acordul de pret in avans nu este o solutie ieftina, insa, in conditiile in care taxa administrativa este de 10 000 de euro pentru contribuabilii mici si mijlocii si de 20 000 de euro pentru contribuabilii mari. De asemenea, procesul de obtinere a unui astfel de acord poate sa fie destul de solicitant si poate necesita o cantitate mare de resurse.
Desi preturile de transfer sunt un risc mare pentru orice business, acestea pot fi tinute sub control, atata vreme cat se analizeaza cu atentie legislatia. Pregatirea dosarului de transfer sau acordul de pret in avans pot deveni simple elemente de rutina, atata vreme cat se colaboreaza cu profesionisti, iar vizita inspectorilor fiscali poate fi parte din aceasta rutina, fara sa atraga dupa sine cheltuieli suplimentare.