Design inclusiv si arhitectura accesibila: de ce sunt esentiale astazi

0
203

“Esenta designului universal consta in capacitatea sa de a crea frumusete si de a media extreme fara a distruge diferentele.”, spuneau faimosii designeri industriali Bill Stumpf si Don Chadwick, recunoscuti pentru scaunele ergonomice inca varfuri de lance si astazi – Herman Miller si Aeron.

Crearea unui spatiu inclusiv si durabil este, in mod cert, la ordinea zilei: toate progresele tehnologice si descoperirile durabile la care asistam imping lumea arhitecturii si o determina sa demonstreze ca tine pasul cu vremurile.

De la selectia culorilor si pana la amenajarea si alocarea camerelor, designul inclusiv sau universal ia in considerare toti acesti factori si presupune un design accesibil tuturor, indiferent de sex, varsta sau dizabilitate, acesta nefiind o cerinta speciala, ci o conditie fundamentala de buna proiectare si buna practica.

Orice arhitect bun stie ca, inca de la primele variante ale Legii privind egalitatea si incluziunea persoanelor cu dizabilitati, numarul cladirilor si structurilor accesibile acestora a crescut exponential. Dar, legea nu a fost niciodata restrictiva. Trecerea anilor a adus mai mult progres, iar arhitectii si-au putut experimenta creativitatea fara nicio retinere.

Se pot vedea beneficiile acestui lucru. In ciuda acestei cresteri, insa, in practica, arhitectii inca abordeaza designul accesibil ca pe o datorie mai mult decat ca pe o oportunitate, demna de a fi imbratisata la maximum si integrata in ideile si proiectele lor creative. – ne povesteste George Cristescu, arhitect si fondator al biroului de arhitectura Deco Architects.

Dar cum pot arhitectii sa faca acest lucru? Atunci cand proiectati un spatiu, ar trebui sa luati in considerare cele sapte principii ale designului universal, care sunt:

● Utilizare echitabila: toti utilizatorii ar trebui sa aiba acces egal la aceleasi mijloace si nu ar trebui sa apara stigmatizare sau segregare.
● Flexibilitate in utilizare: oferirea de optiuni diferite in metodele de utilizare si adaptabilitate la ritmul utilizatorului.
● Utilizare simpla si intuitiva: coerenta cu asteptarile si intuitia utilizatorului si eliminarea complexitatilor inutile.
● Informatii perceptibile: proiectul trebuie sa comunice informatiile necesare indiferent de conditiile ambientale sau de abilitatile senzoriale ale utilizatorului.
● Toleranta la eroare: reducerea la minimum a riscurilor de erori, prin aranjarea corespunzatoare a elementelor.
● Efort fizic redus: minimizati actiunile repetitive si efortul fizic sustinut.
● Dimensiunea si spatiul pentru abordare si utilizare: dimensiunea si spatiul adecvate sunt asigurate indiferent de dimensiunea corpului utilizatorului, postura sau mobilitate.

In ciuda tuturor progreselor, exista inca o nevoie de a creste gradul de constientizare a designului inclusiv. Scolile de arhitectura, de exemplu, trebuie sa sprijine tinerii cu dizabilitati care doresc sa devina arhitecti, ceea ce va schimba, la randul sau, modul in care sunt proiectate si create proiectele.

Designul incluziv ar trebui sa devina ceva incorporat in procesul de proiectare a unui proiect – arhitectii care adopta principii universale de design inteleg ca nevoile persoanelor cu dizabilitati sunt aceleasi cu cele ale tuturor oamenilor.
Revistele si site-urile de arhitectura pot ajuta prin partajarea mai multor imagini ale proiectelor/cladirilor accesibile, oferind designului inclusiv vizibilitatea de care are nevoie si o merita.

Proiectarea de spatii accesibile permite infuzarea a mai multa creativitate in proiect. Diferitele constrangeri il fac pe arhitect sa isi concentreze atentia, evaluand toate solutiile posibile, in timp ce priveste proiectul dintr-o perspectiva diferita. In functie de proiect, trebuie facute cercetari diferite.

De exemplu, daca proiectul consta intr-o locuinta privata, atunci arhitectul ar trebui sa tina cont de persoanele care vor locui acolo si sa cunoasca nevoile acestora.
Beneficiile nu ar fi exclusiv pentru proiect in sine, pentru fluxul de idei noi, ci si pentru ca adresarea de intrebari si implicarea comunitatii cu dizabilitati ii va face sa simta cum contributia lor este apreciata si necesara. – George Cristescu, arhitect DecoArchitects.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.