Boala coronariana, sau cardiopatia ischemica, este prima cauza de deces la nivel mondial. Aceasta reprezinta o boala cardiovasculara frecventa, deseori silentioasa, care, in faza avansata, provoaca infarct de miocard. Iata ce este, mai exact, aceasta boala si care sunt factorii de risc asociati.
Ce este boala coronariana?
Boala coronariana este o forma de ateroscleroza, afectiune caracterizata de depunerea unor placi de aterom pe peretii arterelor. Acestea sunt vasele de sange care transporta sange incarcat cu oxigen catre tesuturi si organe, iar venele sunt cele care transporta sange incarcat cu dioxid de carbon. In cazul bolii coronariane, sunt afectate arterele coronare care iriga inima cu sange oxigenat.
Placile de aterom sunt formate, in principal, din grasimi. Acestea se acumuleaza in interiorul vaselor de sange si ingusteaza canalul arterial. Astfel, sangele nu ajunge in cantitate optima, in zona afectata. In faza avansata, circulatia poate fi chiar intrerupta. In ceea ce priveste cardiopatia ischemica, circulatia intrerupta va genera un infarct de miocard.
Factori de risc
Boala coronariana nu are o cauza exacta. Insa, exista multi factori de risc responsabili de aparitia bolii. Probabilitatea este cu atat mai mare, cu cat sunt prezenti mai multi factori.
-
Alimentatia dezechilibrata
Alimentatia bogata in zahar, grasimi saturate, colesterol si grasimi trans este un factor de risc important in formarea placilor de aterom.
Grasimile saturate se gasesc, in principal, in alimentele de origine animala (unt, untura, slanina, carne rosie, lactate, oua), dar si in uleiul de palmier sau cel de cocos. Acestea sunt responsabile de cresterea colesterolului rau (LDL), daca sunt consumate in exces.
Colesterolul se gaseste, de asemenea, in alimentele de origine animala.
Grasimile trans se gasesc in prajeli, in alimentele de tip fast-food, dar si in produsele de patiserie si alte alimente intens procesate industrial.
Consumul excesiv al acestor preparate, asociat cu un regim alimentar deficitar in legume, fructe, cereale, peste, oleaginoase si uleiuri vegetale favorizeaza alterarea profilului lipidic (grasimile din sange).
-
Sedentarismul
Activitatea fizica imbunatateste functionarea sistemului cardiovascular. Sedentarismul sau lipsa de miscare este asociat cu boala coronariana.
-
Fumatul
Fumatul ingroasa sangele si altereaza peretii vaselor de sange. De aceea, fumatul reprezinta un factor de risc pentru formarea placilor de aterom.
-
Diabetul zaharat
Diabetul zaharat este asociat cu boli cardiovasculare, deoarece nivelul ridicat de glucoza afecteaza vasele de sange.
-
Obezitatea
Excesul de grasimi este asociat cu prezenta grasimilor pe vasele de sange si cu o functionare anormala a sistemului cardiovascular. De asemenea, obezitatea agraveaza ceilalti factori de risc.
-
Stresul
Stresul cronic favorizeaza formarea de placi de aterom in artere, din cauza schimbarilor hormonale pe care le produce.
-
Factori genetici
Riscul de cardiopatie ischemica este mai mare, daca ai in familie cazuri cu aceasta afectiune.
-
Dislipidemie
Dislipidemia reprezinta un profil lipidic anormal. Profilul lipidic este o analiza de sange care masoara valorile colesterolului total, colesterulului LDL (rau), colesterolului HDL (bun) si trigliceridelor. Dislipidemia este caracterizata de valori crescute ale colesterolului total, colesterolului LDL si trigliceridelor si de valori scazute ale colesterulului HDL.
-
Hipertensiunea arteriala
Hipertensiunea arteriala poate duce la ingrosarea peretilor arteriali, deci la ingustarea canalului arterial. Acest lucru predispune la formarea placilor in artere.
-
Varsta si genul
Odata cu inaintarea in varsta, riscul de boli cardiovasculare creste, deoarece peretii vaselor de sange isi modifica structura. Barbatii sunt mai predispusi la boala coronariana decat femeile. Riscul de boala coronariana la femei creste in perioada menopauzei.
Simptome
Boala coronariana este silentioasa in faza incipienta. Insa, faza incipienta poate dura destul de mult, deoarece boala coronariana este o afectiune progresiva care se dezvolta de-a lungul anilor. Dupa ce canalul arterial este obturat, in proportie semnificativa, se pot instala urmatoarele simptome:
- Durere/arsura/presiune in piept – aceasta poate iradia spre stomac, brate, gat, maxilar, umar sau spate. Durerea apare in conditii de efort sau stres si dureaza maxim 15 minute. Aceasta trebuie sa se amelioreze la repaus. In caz contrar, durerea poate anunta un infarct de miocard.
- Greata sau simptome de indigestie
- Dificultati de respiratie
- Scaderea rezistentei la efort
- Stare generala de oboseala
- Infarct de miocard – semnele infarctului sunt pierderea starii de constienta, stari de confuzie, greata/varsaturi, dureri severe in piept care iradiaza si nu se amelioreaza. Infarctul de miocard este o urgenta medicala.
Asadar, boala coronariana poate fi favorizata de mai multi factori care, de multe ori, sunt neglijati. De aceea, este important sa mergi anual la medic pentru investigatii de rutina.