Banca Nationala a Romaniei (BNR) a anuntat recent ca rata anuala a inflatiei va continua sa scada in urmatoarele luni, pe o traiectorie considerabil mai joasa decat cea prevazuta in prognoza pe termen mediu din mai 2024. Aceasta evolutie este determinata de mai multi factori, printre care efectele de baza si schimbarile legislative din sectorul energiei, incetinirea cresterii preturilor la importuri si ajustarea anticipatiilor inflationiste pe termen scurt.
Influente majore asupra inflatiei
Conform BNR, o serie de factori contribuie la evolutia actuala a inflatiei. Printre acestia se numara:
Efectele de baza: Aceasta se refera la comparatia cu perioadele anterioare, unde nivelul preturilor era foarte ridicat, astfel ca orice crestere recenta a preturilor pare relativ mai mica in comparatie cu anul trecut.
Schimbarile legislative din sectorul energiei: Modificarile recente ale legislatiei care reglementeaza preturile gazelor naturale si energiei electrice au un impact semnificativ asupra inflatiei. Aceste modificari au fost menite sa stabilizeze preturile si sa reduca volatilitatea acestora.
Incetinirea cresterii preturilor la importuri: Dinamica preturilor la importuri a incetinit, ceea ce contribuie la o presiune mai mica asupra preturilor de consum.
Ajustarea anticipatiilor inflationiste: Asteptarile pe termen scurt privind inflatia s-au ajustat in jos, ceea ce reflecta o incredere mai mare in masurile de stabilizare adoptate de BNR.
Incertitudini si riscuri majore
Chiar daca exista o perspectiva pozitiva pentru scaderea inflatiei, BNR subliniaza ca exista inca multe incertitudini si riscuri care ar putea afecta aceasta evolutie. Printre acestea se numara:
Politica fiscala si de venituri: Incertitudinile legate de politica fiscala si de venituri viitoare sunt determinate de executia bugetara din primele cinci luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public si impactul noii legi a pensiilor. Aceste aspecte pot influenta considerabil inflatia, in functie de deciziile care vor fi luate.
Masuri fiscal-bugetare pentru consolidarea bugetara: In contextul procedurii de deficit excesiv si al conditionalitatilor acordurilor cu Comisia Europeana, masurile fiscal-bugetare necesare pentru consolidarea bugetara adauga un alt strat de incertitudine.
Piata muncii si dinamica salariilor: Fluctuatiile pietei muncii si ale salariilor din economie pot influenta presiunile inflationiste, in functie de modul in care aceste dinamici vor evolua.
Impactul contextului international
Evenimentele internationale au, de asemenea, un rol important in evolutia inflatiei in Romania.
Preturile gazelor naturale si ale energiei electrice: Modificarile legislative si fluctuatiile preturilor internationale la energie adauga incertitudini suplimentare.
Pretul titeiului: Fluctuatiile pretului titeiului pe pietele internationale influenteaza direct costurile de productie si, implicit, preturile de consum.
Razboiul din Ucraina si conflictele din Orientul Mijlociu: Aceste conflicte genereaza riscuri suplimentare pentru perspectivele economice globale, afectand inclusiv economia romaneasca.
Evolutiile economice din Europa: Economia Germaniei, ca motor al Uniunii Europene, are un impact direct asupra economiilor din regiune, inclusiv asupra Romaniei. Orice incetinire economica in Germania se resimte rapid si in alte tari europene.
Rolul fondurilor europene
Absorbtia fondurilor europene este esentiala pentru Romania, in special fondurile din programul Next Generation EU. Aceste fonduri sunt vitale pentru:
Reformele structurale necesare: Fondurile europene sustin reformele structurale necesare pentru cresterea economica sustenabila.
Tranzitia energetica: Investitiile in energie verde si sustenabilitate sunt cruciale pentru reducerea dependentei de sursele de energie traditionale si pentru stabilitatea pe termen lung a preturilor.
Contrabalansarea efectelor negative ale conflictelor geopolitice: Fondurile europene pot ajuta la atenuarea impactului negativ al conflictelor internationale asupra economiei romanesti.
Deciziile BNR pentru stabilitatea economica
In cadrul sedintei din 5 iulie 2024, Consiliul de Administratie al BNR a decis reducerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,75% pe an, de la 7,00% pe an, incepand cu data de 8 iulie 2024. Totodata, s-a hotarat reducerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75% pe an, de la 8,00% pe an, si reducerea ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 5,75% pe an, de la 6,00% pe an.
Obiectivele BNR
BNR isi propune sa asigure si sa mentina stabilitatea preturilor pe termen mediu, contribuind astfel la o crestere economica sustenabila. Consiliul de Administratie subliniaza importanta unui mix echilibrat de politici macroeconomice si a implementarii de reforme structurale pentru stimularea potentialului de crestere pe termen lung.
Monitorizarea si adaptarea politicilor
BNR monitorizeaza cu atentie evolutiile mediului intern si international si este pregatita sa foloseasca toate instrumentele disponibile pentru a atinge obiectivul principal de stabilitate a preturilor pe termen mediu, mentinand in acelasi timp stabilitatea financiara.
Perspectivele pe termen mediu
Urmatoarea sedinta a Consiliului de Administratie al BNR dedicata politicii monetare va avea loc pe 7 august 2024. In aceasta sedinta, se vor analiza datele economice recente si se vor lua in considerare toate variabilele interne si internationale pentru a ajusta politicile monetare, daca va fi necesar.
Politica BNR
Prin deciziile luate, BNR isi reafirma angajamentul de a mentine stabilitatea preturilor si de a contribui la stabilitatea economica generala a Romaniei. In contextul actual, plin de incertitudini si riscuri, flexibilitatea si capacitatea de adaptare a politicilor monetare sunt esentiale pentru a naviga cu succes prin provocarile economice viitoare.
Aceste masuri sunt esentiale nu doar pentru stabilitatea pe termen scurt, ci si pentru crearea unui cadru propice dezvoltarii economice sustenabile, beneficiind de oportunitatile oferite de integrarea in Uniunea Europeana si accesul la fondurile europene.