Intr-un mediu economic volatil si plin de incertitudini, Banca Nationala a Romaniei (BNR) a decis, la cea mai recenta sedinta a Consiliului de Administratie, sa mentina dobanda de politica monetara la nivelul de 6,5% pe an.
Aceasta decizie reflecta angajamentul BNR de a mentine echilibrul economic intr-un context caracterizat de presiuni inflationiste, incertitudini la nivel global si evolutii mixte pe piata muncii si in sectoarele economice majore. In continuare, vom analiza contextul in care aceasta decizie a fost luata si implicatiile sale pentru economie.
Ce inseamna mentinerea dobanzii cheie la 6,5%?
Dobanda de politica monetara este unul dintre principalele instrumente ale BNR pentru a gestiona inflatia si stabilitatea economica. Prin stabilirea unei rate a dobanzii mai ridicate sau mai scazute, BNR influenteaza comportamentul bancilor si al consumatorilor in ceea ce priveste imprumuturile si economisirea. Decizia de a mentine dobanda cheie la 6,5% indica faptul ca Banca Centrala doreste sa controleze cresterea preturilor si sa limiteze inflatia, dar fara a frana semnificativ cresterea economica.
BNR a decis, de asemenea, sa pastreze ratele dobanzilor pentru facilitatile permanente: facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an si facilitatea de depozit la 5,5% pe an. Aceste rate influenteaza costurile la care bancile comerciale isi imprumuta bani intre ele sau plaseaza surplusurile de lichiditate la BNR.
Totodata, BNR a mentinut neschimbate ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si valuta ale institutiilor de credit, in incercarea de a gestiona fluxurile de lichiditate din economie si de a proteja stabilitatea financiara.
Evolutia inflatiei si impactul asupra deciziilor BNR
Una dintre principalele preocupari ale BNR in ultimele luni a fost cresterea inflatiei. In iulie 2024, rata anuala a inflatiei a crescut la 5,42%, fata de 4,94% in iunie, pentru ca in august sa scada usor la 5,10%. Aceasta variatie a inflatiei a fost cauzata de o combinatie de factori, printre care cresterea preturilor la alimente si energie, amplificata de seceta si majorarile tarifelor la gaze naturale.
Un alt indicator important, inflatia CORE2 ajustat, care exclude preturile volatile, cum ar fi cele ale combustibililor si produselor alimentare, a inregistrat o crestere in august la 5,8%, fata de 5,7% in iunie. Acest lucru reflecta presiuni inflationiste persistente, generate de costurile salariale ridicate si de majorarea preturilor la bunuri de larg consum.
Pe langa aceste factori interni, BNR trebuie sa gestioneze si efectele dinamice ale preturilor importurilor si evolutia pretului petrolului, care au influentat inflatia si costurile de productie ale multor bunuri esentiale.
Situatia economica si decelerarea cresterii
Decizia BNR de a mentine dobanda cheie la 6,5% reflecta, de asemenea, incetinirea activitatii economice din Romania. In trimestrul II al anului 2024, cresterea PIB-ului a fost de doar 0,1%, comparativ cu 0,5% in primele trei luni ale anului. Aceasta incetinire a fost atribuita reducerii cererii interne si a productiei industriale, dar si influentei negative a exporturilor nete, pe fondul cresterii importurilor si declinului exporturilor.
Chiar daca PIB-ul a inregistrat o crestere de 0,8% fata de aceeasi perioada a anului trecut, evolutiile negative din sectoare precum productia industriala si constructiile au avut un impact semnificativ asupra economiei.
Formarea bruta de capital fix, care reflecta investitiile in active de lunga durata, a ramas robusta, dar si aceasta a incetinit comparativ cu trimestrele anterioare, indicand o reticenta a companiilor de a investi in contextul incertitudinii economice.
Exporturile si deficitul comercial: O provocare continua
Un alt factor important in decizia BNR a fost evolutia exporturilor si importurilor. In contextul in care exporturile au continuat sa scada, iar importurile au crescut, Romania s-a confruntat cu o adancire a deficitului comercial. Acest dezechilibru intre exporturi si importuri a amplificat si deficitul de cont curent, o problema pe termen lung pentru echilibrul macroeconomic al tarii.
Deficitul comercial nu este doar o provocare economica, ci si o sursa de vulnerabilitate in fata fluctuatiilor externe, cum ar fi cresterile de preturi pe pietele internationale. BNR trebuie sa echilibreze aceste presiuni, asigurandu-se ca nu accentueaza dezechilibrele printr-o politica monetara prea stricta sau prea relaxata.
Piata muncii si cresterea salariala: Un factor de presiune inflationista
Piata muncii din Romania a oferit semnale mixte in ultimele luni. In timp ce numarul angajatilor a crescut usor in iunie-iulie 2024, rata somajului a urcat din nou, atingand 5,5% in august, de la 5,1% in iunie. Totusi, dinamica salariilor a ramas puternica, salariul brut nominal crescand cu 17,3% in iulie 2024, alimentand astfel inflatia.
Cresterea salariilor, desi benefica pentru consumatori, pune presiune asupra companiilor, care, in cele din urma, transfera o parte din costurile crescute asupra preturilor finale. Aceasta dinamica creeaza un cerc vicios care poate sustine inflatia pe termen scurt, ceea ce complica si mai mult sarcina BNR de a stabiliza preturile fara a afecta cresterea economica.
Evolutiile pietei monetare si cursul valutar
Pe piata monetara, principalele cotatii au scazut in august, dupa ce BNR a redus dobanda cheie, dar randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat au cunoscut o revenire in ultimele luni. De asemenea, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o volatilitate ridicata, mentinandu-se la valori ridicate in contextul incertitudinilor internationale si al tensiunilor geopolitice.
Decizia BNR si perspectivele economice
Intr-un context de incertitudini interne si externe, decizia BNR de a mentine dobanda cheie la 6,5% reflecta o abordare prudenta de politica monetara. Prin mentinerea acestui nivel, banca centrala incearca sa controleze inflatia si sa protejeze economia de o supraincalzire, in timp ce monitorizeaza cu atentie evolutiile economice globale si regionale.
Pentru perioada urmatoare, provocarile raman semnificative: mentinerea echilibrului intre cresterea economica, gestionarea deficitului comercial si controlul inflatiei. Totodata, influentele externe, cum ar fi preturile energiei si tensiunile internationale, continua sa joace un rol esential in determinarea politicilor economice.
Deciziile viitoare ale BNR vor depinde de modul in care evolueaza aceste variabile economice, dar si de capacitatea economiei romanesti de a absorbi socurile externe si de a stimula cresterea sustenabila.
Sursa foto: Hotnews